Teheran Iran. E un nume cu greutate și, când mergi acolo, nu te poți opri să nu te întrebi dacă e totuși o idee bună. În 2025, după un război de 12 zile cu Israel, Iran a devenit una dintre cele mai izolate țări, cel puțin turistic vorbind.
America hates us
America hates us e ceea ce am auzit de la iranieni, în diverse forme: America makes us look bad in the media, but Iran is very safe.
Apoi ajungi la hotel și, în pauza publicitară de la TV, între un blockbuster american și rugăciunea zilnică cu bărbați musulmani, vezi un clip pop despre Gaza și occidentalii care au plecat cu iahturile să îi salveze pe locuitorii de acolo.
E un pic mind-blowing. Iranienii sunt printre cei mai prietenoși oameni pe care îi poți întâlni în călătorii. Iran chiar e, paradoxal, o țară sigură în care poți călători – nu vei fi tâlhărită, înșelată sau agresată acolo, oamenii sunt educați, curioși, primitori.
O țară sigură atât timp cât nu faci ceva ilegal pe acolo sau interpretat greșit de autorități. În timpul șederii mele în Iran (octombrie 2025), autoritățile iraniene au executat șase combatanți acuzați de legături cu Mossad.
Au fost și cazuri de turiști arestați. Cécile Kohler și Jacques Paris au fost arestați și acuzați de spionaj pentru Franța și Israel (2022), acuzații pe care cei doi le-au negat. Craig Foreman și Lindsay Foreman (Marea Britanie) au fost arestați în provincia Kerman și acuzați de colectare de informații în mai multe provincii, cu drona.
La Shah-e Cheragh, în Shiraz, am avut un ghid tânăr, superamabil și zâmbitor, care mi-a dat detalii despre religie și importanța locului. Când am ajuns în dreptul unui memorial dedicat victimelor unui atac terorist, am rămas un pic mască atunci când mi-a zis, senin, că atacul a fost realizat de America și Israel.
În 2022 și 2023 au fost două atacuri teroriste la Shah-e Cheragh, primul soldat cu 13 morți. Atacatorii, în ambele cazuri, erau afiliați ISIS și au fost condamnați la moarte și executați. Informațiile despre revendicările ISIS și conexiunile militanților au fost confirmate inclusiv de statul iranian, așa că să aud acolo că, de fapt, au fost America și Israel a fost… straniu.
Sosirea în Teheran Iran
Mă gândeam, în seara plecării spre Teheran, de când n-am mai avut o călătorie lungă fără peripeții… din 2021! De atunci numai în peripeții și accidente am ținut-o. Cred că am cobit în seara aia, cine știe, căci a doua zi am fost la un pas de a rata plecarea spre Iran!
Am zburat din Beirut și în Sharjah am făcut check-in la transfer, totul în regulă. Aveam avion spre Teheran la ora 12. La 11 au început procedurile de pre-îmbarcare. Mi-au scanat e-visa de Iran, apărea approved, dar nu issued. La început nu m-am impacientat, dar timpul trecea și problema mea nu dispărea.
Au început telefoanele. Mi-au spus că Teheran a zis not boarding. Să leșin! Tipul de la agenție insista că totul e OK, că viza se plătește pe Khomeini. Cei de pe aeroport ziceau că nu mă pot îmbarca, că trebuia să plătesc viza în avans ca să fie issued, că reguli, că răspunsul din Iran e no. Agenția: it’s crazy! Teheran: no boarding!
Cu 20 de minute înainte de plecarea avionului, a venit un băiat să mă ducă la un birou de vize să mai verifice ceva. În momentul ăla eram deja sigură că voi rata zborul. Am traversat terminalul, am așteptat două minute la biroul acela, a ieșit un șef, m-a întrebat dacă am bani să plătesc viza în Teheran? Da!! OK, o să plătești viza în Teheran și am plecat împreună înapoi spre poarta de îmbarcare.
M-au lăsat să mă îmbarc și pe Khomeini International Airport: Welcome to Iran, a 115-a țară vizitată.
Welcome to Iran!
Am ajuns târziu la cazare și întâi am rezolvat lucrurile esențiale: am schimbat dolari, mi-am cumpărat un SIM card pentru internet de la recepția hotelului și apoi am ieșit să mă plimb.
La recepția hotelului, femeia de acolo era cu capul descoperit. Eu: Do I have to cover my head? Ea: No, no, we don’t do it either. Pauză. We fought for this! Știrea care nu apare la știri e că în Iran poți umbla cu capul descoperit, fiind femeie. Am văzut o mulțime de femei cu capul descoperit pe stradă, inclusiv la aeroport, și m-a șocat, acolo autoritatea fiind prezentă.
Pe stradă am fost întrebată de unde sunt, mi s-a zis Welcome de vreo patru ori într-o oră, mi-am cumpărat suc de rodie, am fost privită cu curiozitate (aveam aparatul foto) și m-am plimbat vreo două ore cu capul descoperit.
Nu îmi venea să cred, acesta fusese lucrul care mă stresase cel mai mult. Nu era ceva oficial acceptat de autorități, dar după moartea lui Mahsa (Jina) Amini și protestele de atunci, femeile nu s-au lăsat intimidate. În octombrie 2025, cam 5% din femeile pe care le-am văzut nu purtau hijab. În general femei tinere, dar și femei căsătorite. Sigur, asta în orașe mai mari ca Teheran, Isfahan, Yazd și Shiraz, probabil în comunități conservatoare nu e la fel.
N-am avut decât jumătate de zi în Teheran și nu am vizitat mare lucru. Orele alea am fost într-o stare de exaltare, după stresul cu zborul spre Teheran și noutatea că nu mai trebuie să îmi acopăr capul. Mă plimbam pe străzile din Teheran, de care îmi fusese frică, și eram fericită, Teheran fiind orașul pe care încercam cel mai mult să îl ocolesc.
Cum vizitezi Iran
Inițial voiam să stau în Iran trei săptămâni și să lucrez remote de acolo – o idee proastă, pentru că internetul e strict controlat și merge foarte prost. Pentru că în toamna lui 2025 nu puteai vizita Iranul decât prin agenție, mi-am schimbat planurile: am stat doar opt zile și mi-am luat vacanță, fiind un traseu mai rapid. În cazul meu, „prin agenție” a însemnat un tur asistat, nu ghidat.
Bepersia s-a ocupat de cazare, bilete de autobuz, transfer de la aeroport și viză, în rest m-am plimbat pe cont propriu, cum îmi place mie. Opt zile au costat 450 euro, cu 200 euro avans. Traseul meu a fost Teheran – Isfahan – Yazd – Shiraz.
Bani în Iran
Teancul din imagine e zece milioane riali, adică un milion tomani, care se scriu 1000, ca să fie mai confuz totul, adică vreo 9 USD. Un taxi a fost în jur de 500.000 riali, adică 50 de cenți preț localnici prin Snapp sau 1 USD preț străini. Pentru o cafea și o apă am plătit vreo 2,2 USD, prețuri mici peste tot.
TV
Program TV: la anumite ore erau rugăciuni, după care se trecea direct la blockbustere. Într-o zi au fost Ocean’s Eleven și Alien, în alta ceva britanic cu Ralph Fiennes. În farsi, desigur.
Internet
Internetul e blocat pe majoritatea site-urilor, WiFi-ul la hoteluri era în general complet inutil, mergea mult mai bine internetul mobil, cu VPN. Dar a fost foarte greu să folosesc și VPN-ul, am schimbat pe tot felul de țări ciudate ca să pot accesa ceva.
SIM card
Am cumpărat un SIM card de la recepția hotelului din Teheran, cred că MTN Irancell.
Cazare
Am stat la Razaz Boutique Hotel, un hotel tradițional la mică distanță de Palatul Golestan.
