Austria

Îmi plac orașele în care natura e accesibilă și te poți bucura de ea fără prea mare deranj. O plimbare ușoară, după care să te poți întoarce la confortul unui oraș – ăsta e idealul meu. L-am găsit acum câțiva ani în Heidelberg, unde te poți plimba pe Philosophenweg, un traseu prin pădure, dar și în Viena, care are Vienna Woods, o destinație populară pentru excursii de o zi. Bonus: de pe dealuri ai parte de o vedere panoramică asupra Vienei, cum nu găsești prin alte părți.

Cu toții avem povești despre începuturi și o tolbă de amintiri care, o dată cu trecerea timpului, se face tot mai grea. Când ne gândim la ”prima dată” ce ne vine în minte? O istorie searbădă trăită prin ochii altcuiva sau una strălucitoare care ne umple inima de bucurie și astăzi?

#1. Plimbându-mă pe străzile Vienei m-am trezit în fața casei lui Beethoven: la ce etaj o fi stat? La 3 sau la 4, unde sunt draperii vișinii? La parter inevitabilul museum shop – fiecare muzeu vinde ceva, dacă nu amintirea unui om care a plecat demult, măcar un creion cu o operă de artă pe el.

Am plecat spre Viena cu trenul – o opțiune romantică pentru unul dintre cele mai frumoase orașe din lume. Sau poate așa mi s-a părut mie (și această impresie mi-a rămas în suflet), fiind vorba de prima mea călătorie organizată pe cont propriu, primul meu oraș umblat și răs-umblat, văzut și admirat, fotografiat, lăudat și dorit în continuare.