Biserica fortificată din Vulcan și ultimul baumstritzel

Vulcan, adică Vâlcândorful de pe timpuri, nu este vreo localitate de pe lângă Petroșani, ci una din Țara Bârsei unde ne-am oprit să vizităm biserica fortificată construită în secolul al XVI-lea. Din stradă nu se vedea mare lucru, în afară de o poartă uriașă făcută dintr-o singură bucată și aia bine ferecată, dincolo de care, printr-o crăpătură, se zărea o a doua poartă, închisă și ea.

Noroc că alături era cafeneaua satului și la o simplă întrebare am aflat că cheia e la preot, a cărui casă era un pic mai încolo (la numărul 3, în caz că ajungeți pe acolo și vreți să vizitați și voi biserica). Și uite așa am reușit să intrăm, dar nu pe poarta cea mare, ci pe cea mică de la casa parohială, unde ne-a primit preotul și câinele parohiei, Basti, un dulău foarte prietenos.

Biserica este bine păstrată, deși a avut momentele ei mai puțin fericite de-a lungul timpului. În 1945 în jur de 70.000 de sași și șvabi au fost deportați în Uniunea Sovietică (trei săptămâni cu trenul, one-way); vreo 15.000 au murit, restul au reușit să se întoarcă în țară prin decembrie 1949. Nu au fost deportați numai bărbați, ci și femei – bunica preotului avea doar 17 ani când a fost deportată în Ural, la Donetsk. Se pare că femeile au fost mai rezistente decât bărbații pentru că au supraviețuit în număr mai mare.

Fosta intrare în biserică, pe unde pe timpuri puteau intra sătenii cu căruțele lor, a fost blocată în timpul comuniștilor și spre stradă a fost construit un corp nou de clădire – în biserica fortificată nu se mai poate intra decât pe ocolite, prin curtea casei parohiale. E un spațiu mare în spatele zidurilor de la stradă, pe care inițial nu îl bănuiești: este biserica fortificată și curtea ei, o livadă în fundul proprietății, plus un spațiu verde unde era întins un cort și s-a servit o gustare – baumstritzelul din titlu, colacul săsesc.

Baumstritzelul e diferit de binecunoscutul kürtős kalács care acum se găsește și la București: în Vulcan numai cei de la casa parohială îl mai pregătesc, localnicii nu îl mai fac. Din păcate nu am fotografii cu baumstritzelul ăsta, pentru că eram ocupată să fac poze în livadă la niște fân în vreme ce colegii de excursie dădeau gata ultimul colac săsesc.

Biserica fortificată este înconjurată de un șir de cămăruțe unde își țineau oamenii proviziile (slănina, Iphone-uile, etc.), la fel ca în Prejmer. Biserica nu e foarte spectaculoasă în interior, dar are o orgă frumoasă făcută de un meșter de la care nu s-au mai păstrat decât 16 asemenea orgi. Știați că pentru a restaura o orgă trebuie să scoți din buzunar minim 30.000 Euro, iar prețul poate urca până la 100.000 Euro? Parohia mai are doar 120 de enoriași (95% dintre sașii din localitate au emigrat de-a lungul timpului).

Dacă ajungeți pe la Vulcan și vreți să stați mai multă vreme prin zonă, există și posibilități de cazare, iar dacă sunteți un grup mai mare și vreți să încercați baumstritzelul, contactați-l pe preotul bisericii. Ah, și mângâiați-l pe Basti din partea mea!