Weekendul trecut, la mare fiind, am dat o fugă până la Cap Kaliakra, în Bulgaria. Eu nu mai fusesem niciodată și inutil să mai spun că îmi doream foarte mult să ajung. Din Neptun se ajunge acolo cam într-o oră, drumul a fost asfaltat recent (mi s-a spus), granița se trece repede. Problema a fost că imediat ce am ajuns în Bulgaria s-au rupt norii, dar nu așa, 2-3 stropi, ci cu găleata. Stăteam și mă uitam pe geamul mașinii și, în ciuda faptului că norii erau tot mai negri și ploaia se transformase într-o furtună în toată regula, eram foarte calmă: apa e apă, cât de rău poate fi?!
Ei bine, poate sunt eu norocoasă, dar când am ajuns acolo, dar exact când am ajuns la Kaliakra, a stat ploaia și a ieșit și soarele. N-o să vă bat capul cu date geografice și istorice, le găsiți pe Wikipedia sau aiurea, Kaliakra se vizitează în maxim o oră sau, dacă luați masa acolo, ceva mai mult, dar e o ieșire frumoasă din rutina statului la plajă.
Superbe fotografii. Imi aduc aminte de Cabo da Roca din Portugalia…
Trebuia să ajungem și noi aici de vreo două ori, de fiecare dată nu a mai fost timp și pentru Kalikra. Îmi place că nu dai indicații pe care le găsești oricum în ghiduri turistice, ci povestești cum a fost și ce ți-a plăcut. Ploaia nu m-a oprit niciodată din plimbat :-).
Ce loc bun pentru alpinism si scufundari. Sa le tot combini.