Defileul Crișului Repede și munții Apuseni, între Șuncuiuș și Vadu Crișului, cu peșteri, râuri repezi, mult verde și o cazare cu răsfăț de Paște.
Șuncuiuș
Aveam Vadu Crișului pe lista de vizitat din 2023. În 2024, în mini vacanța de Paște, am pus la cale un traseu prin locuri mai îndepărtate, cu Vadu Crișului la loc de cinste.
Dar când am căutat cazare acolo nu am găsit nimic convenabil în localitatea Vadu Crișului. Era Paștele ortodox, așa că multe pensiuni erau deja rezervate. În schimb am găsit ceva în Șuncuiuș și uitându-mă pe hartă mi s-a părut o opțiune bună. În realitate a fost excelentă!
Am ajuns după masa în Șuncuiuș venind din Cluj, cu un autobuz care a înlocuit temporar trenul suspendat pentru niște lucrări feroviare. Gazda de acolo, o fostă profesoară, mi-a recomandat repede un traseu de jumătate de zi până la Promenada Gradia, Peștera Vântului și Peștera Unguru Mare.
Am luat-o într-acolo ca să prind ultimele ore cu soare. Prima oprire a fost la Promenada Gradia, unde e o mică plajă cu nisip pe malul Crișului Repede. Sunt șezlonguri, o pensiune cu restaurant, e genul de loc în care să te relaxezi cu o priveliște frumoasă în față.
De acolo sunt doi pași până la Peștera Vântului, cea mai lungă peșteră din România, cu o lungime totală a galeriilor de 52 de kilometri. Numele peșterii vine de la curentul de aer foarte puternic care se formează la intrare, datorită lungimii galeriilor. Era o suflătoare la intrarea peșterii și dacă stăteai deasupra ei te bătea curentul răcoros.
La Peștera Vântului este permisă vizitarea numai în compania ghizilor de speoturism acreditați, trebuie să iei legătura cu un operator local pentru o vizită. Ca să ajungi la peșteră treci un pod care se balansează, e aventuroasă zona.
La Peștera Unguru Mare m-am oprit în zona de camping, m-am descălțat să-mi răcoresc picioarele și acolo am eșuat jumătate de oră!
Am auzit de la alții că Defileul Crișului Repede din zona Șuncuiuș a fost plină cu gunoaie la un moment dat, au fost strânse de oameni mai responsabili decât turiștii care le-au lăsat. Sunt și via ferrata acolo și erau mai mulți alpiniști cocoțați pe stânci.
La cozonac
Seara gazda din Șuncuiuș mi-a adus cozonac și vin din partea casei și mi-a promis că vinul de casă, fără chimicale, o să mă facă să dorm dusă. M-am simțit norocoasă că îmi ies în cale mici și mari întâmplări frumoase și oameni care știu să dăruiască.
Paștele 2024
A doua zi a fost prima zi de Paște și vorbisem deja cu gazda să pregătească micul dejun, făcea asta doar la cerere. Am mâncat pe o terasă cu vedere spre munții Apuseni și a fost unul din cele mai bune mic dejunuri din 2024, pentru că pusese acolo ce pregătise pentru familia ei, adică numai lucruri bune. După încă o cafea și priveliștea aia frumoasă, am plecat la drum.
Defileul Crișului Repede
Defileul Crișului Repede are doar 3 kilometri, începe în Șuncuiuș, se termină în Vadu Crișului și urmează calea ferată, deci e foarte simplu de urmat. Pentru că trenul nu a circulat în perioada aceea, nu mai aveai nici grija trenului.
Lângă gara din Șuncuiuș m-a racolat un câine prietenos care m-a acompaniat câteva ore, până la peștera Vadu Crișului, unde ne-am despărțit. Am aflat ulterior că o cheamă Dora și e cunoscută pentru că îi plac oamenii.
Am mers cu Dora pe calea ferată, prin defileu: în prima parte a fost pustiu, doar brazi verzi, dar la fosta haltă de la Vadu Crișului au apărut brusc mulți turiști.
Peștera Vadu Crișului a fost închisă de Paște și n-am putut-o vizita, la intrare era montată o poartă încuiată. Am făcut o pauză scurtă la pârâul rece de lângă peșteră, a apărut un dulău mare blănos care a intrat în pârâu cu tot corpul două minute, s-a răcorit și a plecat. Părea că știe ce face, așa că m-am descălțat de bocanci și i-am urmat exemplul.
Am făcut o pauză mai lungă la fosta haltă de la Vadu Crișului. Cabana Annastasia, fosta Halta Peștera, e alt loc cu o istorie interesantă. Ajunsă o ruină și vandalizată, a fost cumpărată de niște clujeni care au renovat-o și au transformat-o în cafenea în care poți lua masa sau o gustare.
La Cabana Annastasia cățeaua Dora m-a părăsit, iar eu am luat-o pe traseul montan care urcă spre câteva puncte de belvedere. Sunt, de fapt, două variante de traseu, una care începe înainte de peștera Vadu Crișului (dar nu voiam să mă întorc) și alta abruptă care urcă pieptiș. La începutul traseului a fost atât de abrupt încât m-am tras de un lanț.
O dată ce ajungi sus, traseul e mai lin, prin pădure e mai mult plimbare, erau multe semne pentru „Trail running” pe acolo. Am ajuns la primul punct de belvedere de pe care vezi defileul și intrarea în comuna Vadu Crișului.
Vadu Crișului
În Vadu Crișului nu sunt multe de făcut, în afară de a pierde vremea la o pensiune. Aveam autobuz în după masa aceea, inițial luasem bilet pentru 7 seara, dar am făcut traseul din Șuncuiuș până în Vadu Crișului destul de repede și am tot schimbat biletul ca să plec mai repede și să ajung în Oradea mai devreme.
Cum vizitezi Șuncuiuș și Vadu Crișului
Poți vizita Șuncuiuș și Vadu Crișului cu trenul. În mai 2024 ruta respectivă a fost înlocuită cu niște autobuze, dar drumul a fost confortabil și cu ele.
Există gări și în Șuncuiuș și în Vadu Crișului, iar traseul dintre cele două e scurt. Mi-am pus pe lista de dorințe să ajung și în alte locuri din Apuseni, e o regiune pe care am ignorat-o din cauza distanței prea mari până acolo.
Am stat la Pensiunea Tarina, ținută de o familie din Șuncuiuș, cu camere mobilate „tradițional” și multe fotografii.
Alte locuri din împrejurimi
Oradea, ne întâlnim din nou!
Arad: mica Vienă din vestul țării
