Philae este un alt templul strămutat din pricina barajului, în afară de templul de la Abu Simbel, pe care îl vizitasem în dimineața aceleiași zile. După ce am traversat din nou deșertul ne-am oprit la celebrul baraj unde doi egipteni plictisiți vindeau bilete de intrare cu 30 de lire pentru admirat barajul timp de 5 minute. Am zis pas și am așteptat să plecăm mai departe.
La Philae șoferul nubian ne-a strâns lângă el și ne-a spus că prețul pentru o barcă până la templu este de 10 lire și că trebuie să ne purtăm cu toții ca o familie (în grup eram europeni, asiatici și indieni, deci o familie destul de mixtă), la care eu am dat să plec ca să-mi cumpăr bilet de intrare, iar nubianul m-a tras înapoi și mi-a silabisit “LIKE A FAMILY!”. Aha…
Problema cu Philae este că se găsește pe o insulă (insula Aglika) și, evident, nu poți ajunge acolo decât pe apă. Egiptenii au la dispoziție o barcă cu preț stabilit de guvern, în timp ce turiștii sunt, se înțelege, pe banii lor. Biletul de intrare în templu nu include și transportul până acolo, așa că localnicii speculează lucrul ăsta. Noi eram vreo 7-8 inși, la debarcader era plin de bărci goale și de egipteni apatici, însă negocierile se purtau cu un nubian cu foarte mult tupeu.
Ne-a cerut 40 de lire de persoană, noi am zis că prețul e 10, el a râs, că doar avea monopol pe transport, noi n-am vrut să cedăm și preț de câteva minute negocierile au înghețat, până când au mai venit niște oameni pe care i-am tras în grupul nostru, apoi am mai ochit doi tineri și le-am propus să ni se alăture și uite așa am avut un grup mai mare și am putut negocia un preț mai mic, pentru că pe nubian îl interesa cât câștigă pe un singur transport cu barca.
Insula Aglika e foarte mică, dar frumoasă, cu templul lui Isis și multe flori colorate. Erau și mai puțini turiști decât la Abu Simbel, așa că aveai senzația că ai locul doar pentru tine și poți să-ți tragi sufletul admirând monumentele din jur.
În plus în jurul insulei erau niște insulițe ciudate, din bolovani cu forme curioase care am înțeles că marcau locul în care fusese insula Philae, cea care a fost acoperită de apă. Mi-a plăcut mai mult aici decât la Abu Simbel, cu coloșii lui meniți să intimideze vecinii din sud, și fiind o zi cât se poate de caldă aveam impresia că este vară și că mă aflu într-o lungă vacanță, deși era sfârșitul lui decembrie și zilele de concediu erau pe terminate.
Lucruri utile: biletul pentru templul costă 50 LE (preț întreg) sau 25 LE (preț redus). Prețul unei curse cu barca până pe insulă înapoi este 10 lire sau mai mult, în funcție de cât se negociază.
Cum se ajunge acolo: din Aswan cu mașina, până pe insulă cu o barcă cu motor.
Arata asa de bine, incat rare mult as vrea sa ajung sa pun si mana pe o astfel de cladire minunata, cel mai mult ma intereseaza cat de rezistente se arata a mai fi astfel de cladiridupa asa de mult timp.
Sau sunt mai mult decat sensibile?
Daca nu erau rezistente nu lasau pe nimeni sa se apropie de ele sa le cada ceva in cap…