Cât mă bucur că am venit la Angkor Wat acum, când e semi-pustiu și poți hoinări printre ruine aproape ca și când ai fi doar tu acolo. Fără înghesuială, fără bătaie pentru cel mai bun loc pentru fotografiat răsăritul, doar tu, un tuktuk și multe ruine 😊
Am stat în Siem Reap o săptămână în care nu am făcut nimic altceva în afară de a lucra pe marginea piscinei. ”Where are you going?”, m-a întrebat abrupt un angajatul al hotelului când a văzut că plec în oraș. ”When do you go to the temples?”, a insistat. Pff, atâtea întrebări despre temple, nu mă grăbesc nicăieri.
Angkor Wat
În sfârșit, sâmbătă m-am dus la Angkor Wat. De la ideea inițială – să iau un bilet de 3 zile și să vizitez templele dimineața, pe bicicletă (mă și vedeam explorând locul pe două roți, ca în Galapagos) și ideea următoare – să iau un tuktuk până la intrare și să vizitez situl pe jos, am ajuns în cele din urmă la concluzia că e prea cald, prea mare (situl), iar eu prea leneșă să fac atâția kilometri prin junglă: am luat un tur cu tuktuk-ul ca să văd răsăritul la Angkor Wat, marea atracție a locului.
Am plecat la 5 dimineața de la hotel cu șoferul meu care m-a dus întâi la casa de bilete, care e mult în afara sitului. Erau vreo 25 de persoane la coadă, poți cumpăra bilet pentru o zi sau 3 sau 7, cel pentru o zi costă 37 USD. Îți fac poză și printează un permis de intrare cu moaca ta, să te recunoască paznicii din sit.
De la casa de bilete am mers vreo 10 minute până aleea care duce la templul principal, unde aștepți răsăritul. Era întuneric beznă și nu-mi spusese nimeni că trebuie să trec apa și podul principal e închis, mai mult din întâmplare am descoperit podețul de alături și am traversat pe partea cealaltă, luându-mă după alții care mergeau în aceeași direcție.
Am ajuns acolo înainte de 6 dimineața și m-am pus pe așteptat în colțul din care niște localnici ziceau că se vede cel mai bine răsăritul. A fost drăguț, dar nu chiar atât de spectaculos – am văzut răsărituri mai frumoase în Madeira, în Pico Arieiro, sau în China, pe muntele Xianggong, sau în Emirate la Burj Khalifa.
Dacă înainte de pandemie era înghesuială maximă în partea asta a sitului, când am fost eu mai erau câteva persoane lipite de gard și alții împrăștiați prin zonă.
Angkor Wat este un complex de temple budiste din prima jumătate a secolului al XII-lea, construite inițial ca temple hinduse. Fiind locuri sacre, trebuie să te îmbraci corespunzător, fără pantaloni scurți, maieuri sau rochii deasupra genunchilor și nici nu te lasă să îți pui o eșarfă ca fustă, cum speram eu. Dar românul e inventiv, așa că dacă nu m-au lăsat să folosesc eșarfa deasupra rochiei, am petrecut-o dedesubt, iar rochia a devenit un fel de sarafan și n-a mai avut nimeni o problemă cu ea.
Șoferul de tuktuk știa tot traseul, așa că m-a dus pe rând la fiecare templu și trebuie să recunosc că n-aș fi putut vizita situl pe jos, distanțele sunt foarte mari și mai era și foarte cald. Într-un singur loc – la Bayan – a parcat în cu totul altă parte și nu l-am mai găsit, mă și gândeam ce naiba fac, nici nu știam cum îl cheamă. După un kilometru și ceva de mers pe jos l-am găsit în următoarea parcare.
Am plecat de la hotel la 5 dimineața și pe la 11 deja vizitasem tot și am luat-o spre hotel, așa că dacă vă gândiți să vă luați un permis de mai multe zile, nu e neapărată nevoie, se poate vizita și în jumătate de zi. Oricum după mai multe temple ajungi la saturație și nu mai ai chef să urci atâtea trepte și să mergi prin tot felul de coridoare. Dar e un loc în care m-am simțit bine și am făcut o grămadă de fotografii drăguțe (cu mine și cu templele 😀 )
Cum vizitezi Angkor Wat
Permisul de o zi pentru Angkor Wat costă 37 USD, turul cu tuktuk-ul a fost 20 USD. Situl e foarte mare și există toatelete, restaurante și tarabe cu mâncare, dar îți poți aduce propria mâncare, nu e interzis să mănânci în sit ca în alte locuri. Atenție la cum vă îmbrăcați – fără genunchi și umeri goi. Apă, soluție de protecție solară și repelent de insecte sunt de ajutor. Biletul se verifică la intrarea în fiecare templu, așa că aveți grijă să nu-l pierdeți pe parcurs.
Citiți pe blog care sunt condițiile de vizitare pentru Cambodgia (februarie 2022).
Remote working în Siem Reap
Când am plecat spre Cambodgia nu am avut cine știe ce așteptări, știam că Angkor Wat e asaltat de turiști în mod normal, iar Siem Reap e genul acela de avanpost care geme de hoteluri. Însă o dată ajunsă acolo am descoperit că e un oraș plăcut, cu un aer passe de Indochina, școli în franceză, mâncare europeană în supermarketuri și cafenele chic.
Am stat o săptămână în Siem Reap nefăcând nimic altceva decât să lucrez de pe marginea piscinei, laitmotivul călătoriei mele prin Cambodgia – peste tot pe unde am stat în țara asta am avut o piscină la dispoziție și nu pot să mă plâng că a fost rău 😀
Smiley’s Guesthouse, la care am stat, era ca o clădire colonială în mare parte goală. La un moment dat cred că eram singura turistă de acolo, doar eu și angajații și proprietarii hotelului, plus o ciurdă de copii mici care chițăiau toată ziua prin curte, se ascundeau pe sub mese și sub coșurile pentru rufe.
La prânz îmi găteam ceva în bucătăria hotelului, care nu era pentru oaspeți, dar m-au lăsat să le folosesc oalele și tot ce aveau pe acolo. Cameristele își găteau și ele și mereu priveam la mâncarea lor cu jind, tot felul de farfuriuțe cu chestii necunoscute, dar care miroseau bine. Toată echipa mânca pe jos în bucătărie, înconjurate de feluri de mâncare și ciripind în khmeră.
Apoi ieșeam să îmi iau o cafea și să mă plimb nițel. Prima cafenea în care am intrat a devenit preferata mea și m-am dus acolo mereu. Mă servea o fată-băiat, cel puțin cred că era băiat, dar cu ruj și părând mai degrabă o fată cochetă. E ceva normal să vezi travestiți prin Asia de Sud-Est, am zărit destui și în Thailanda, îți dădeai seama că nu s-au născut femei doar după șoldurile extrem de înguste.
Siem Reap nu are prea multe atracții turistice, dar zona centrală e verde și înconjurată de un canal năclăit cu nuferi. Într-o zi am văzut un om care intrase în mâl și pescuia cu o plasă întinsă prin apă, iar ceva mai încolo era un pod pe care am stat vreo 15 minute ca să fotografiez zecile, sutele de mici moriști colorate care o luau razna la prima adiere de vânt. Ce bucurie să le privești! Simțeam că aș putea sta în Siem Reap mult și bine, fără planuri de călătorie, fără stres, fără să îmi planific să ajung undeva, oriunde.
Buna Anca,
In primul rand, multumim mult pt informatii!
Intentionez sa vizitez Angkor Wat, si alte locuri. Ma gandesc la cate un oras-doua din Thailanda ,Vietnam si Cambodgia. In functie de timp si de costuri.
Spune-mi te rog, ai reusit sa vezi si celelalte temple in aceeasi zi, Ta Prohm, Bayon,Ankhor Thom si Banteay Srei?
Mulțumesc
Bună, nu mai îmi amintesc toate numele templelor, dar am stat acolo o zi întreagă și am vizitat cam tot. Oricum, după câteva ore o să te saturi de multitudinea de temple… Poți lua un bilet de intrare pentru mai multe zile: 1 zi, 3 zile, 7 zile, dacă vrei să explorezi mai amănunțit.
Buna Anca,
Haha, te cred.
Sa fac traseul, si ma hotarasc apoi.
Imi dau mult curaj insemnarile tale sa ma duc solo. In Europa m-as fi simtit mult mai in largul meu, stiindu-ma mai aproape de casa.
Trebuie sa ma informez si asupra sistemului de sanatate, in cazul unei urgențe- fereasca Cel de Sus.
Precizai undeva ce fel de asigurare si unde trebuie facuta, nu mai stiu daca este valabila si pt Cambodgia, Vietnam si Thailanda. Mi-ai putea aminti, te rog?
Si inca ceva: vad ca pui in paralel cheltuielile in lei si in moneda locala, cand faci totalul.
Dar ai folosit doar card in dolari/euro pentru retrageri presupun, si cash in dolari, nu-i asa?
Mulțumesc
Scuze, acum vad ca ai aceste informatii foarte la vedere.
Citisem diverse chestii si nu mai stiam unde erau.
Mulțumesc, toate cele bune