După trei săptămâni prin China, Hong Kong și Taiwan, dacă m-ar întreba cineva ce locuri memorabile am văzut, aș zice repede: Marele Zid (cu condiția să fie o porțiune mai puțin aglomerată), Valea Râului Li (pentru peisajele carstice ireal de frumoase) și Victoria Peak din Hong Kong (pentru traseele pe care le poți face dintr-o parte în alta a insulei).
Xi’an a fost pe Drumul Mătăsii, așa că are o importantă populație musulmană concentrată într-un cartier musulman, în interiorul Zidului din Xi’an. E o zonă pietonală, înțesată cu tarabe care vând mâncare, dar și multe locuri interesante de vizitat. Dar înainte de asta am trecut pe la Giant Wild Goose Pagoda și Templul Qinglong, în afara perimetrului zidului.
Se întâmplă câteodată ca locurile care îmi plac cel mai mult sunt cele pe care le descopăr întâmplător și de care habar nu aveam. Așa a fost și cu Palatul Huaqing de lângă Xi’an: eram în autobuzul care mă ducea la Armata de teracotă, am văzut o telecabină care urca pe un munte și un indicator care zicea ”Hot springs” și m-am hotărât să mă opresc și acolo, la întoarcere.
Armata de teracotă e unul din cele mai cunoscute obiective turistice din China și probabil cel mai turistic și aglomerat: situl e la câțiva kilometri în afara orașului Xi’an, iar în jurul lui s-a dezvoltat un întreg mini-oraș, cu străzi, zeci de restaurante, un teatru și numai Mao mai știe ce.
Xi’an e faimos pentru Armata de teracotă, dar nu e de ocolit nici în lipsa acesteia. Când construiesc ceva chinezii nu se joacă: orașul vechi din Xi’an e înconjurat de un zid de peste 13 km lungime, foarte bine păstrat, pe care te poți plimba cu bicicleta dacă nu vrei să îți rupi picioarele mergând pe jos.