Dintre cele 7 noi minuni ale lumii (Marele Zid Chinezesc, Chichén Itzá, Petra, Machu Picchu, Cristo Redentor, Colosseum și Taj Mahal) doar două îmi mai rămăseseră de vizitat (și Machu Picchu sper să îl ”rezolv” tot în această călătorie 😀 ). Chichén Itzá a fost unul din cele mai mari orașe mayașe și un important centru religios, militar, politic și comercial. Numele de Chichén Itzá vine de la două cenote – chi (“gură”), chen (“fântână”) și Itza, numele tribului Maya care s-a stabilit acolo.
Rabat și Casablanca sunt la mică distanță unul de altul, așa că poți petrece un weekend vizitându-le pe amândouă cu trenul. Dacă alte orașe din Maroc se puteau vizita fără probleme, Rabat era încă un oraș închis la final de decembrie, când am ajuns acolo.
La o oră de Fez este Meknes, un oraș regal cu ziduri de 25 km lungime și un palat regal impozant. Am crezut că mă pot plimba pe jos de-a lungul zidurilor, obișnuită mai degrabă cu orașe compacte și mai mici, dar când am văzut ce spații sunt, m-am dat bătută și am închiriat una din caleștile decorate ca de nuntă.
Tétouan e un oraș înconjurat de munți, cu marea la câțiva kilometri depărtare și cu influențe berbere și spaniole. A fost capitala Marocului spaniol până în 1956, anul în care Marocul și-a câștigat independența.
Fez este unul din cele patru orașe regale din Maroc alături de Marrakesh, Meknes și Rabat. A fost capitala regatului în secolele 13-14, are cea mai veche universitate din lume și în prezent este capitala culturală și spirituală a țării. Principalele monumente din Medina – madrasa (școli coranice), fondouk (un fel de caravanserai pentru berberii care vin din munți să vândă produse în Medina), palate, case, moschei și fântâni datează din perioada de glorie a orașului, dar aproape toate sunt închise din cauza pandemiei.
De când am plecat de acasă să lucrez de la distanță din alte țări am stat prin tot felul de locuri, toate diferite între ele, dar niciodată până acum n-am locuit într-un palat. Palais El Mokri este un palat din secolul 19 care a aparținut bunicului unuia dintre actualii proprietari.
Văzusem Çavuşin din balon, dar voiam să îl văd și de aproape. Sunt autobuze care merg acolo din Göreme, așa că am luat și eu unul. Biserica rupestră era închisă pentru renovare, dar din fericire îmi place să-mi bag nasul peste tot, așa că am ajuns în spatele ei și am descoperit că e mai interesant pe acolo.
Castelul din Uçhisar domină de pe o culme înaltă Göreme și peisajele din jur, e imposibil să îl ratezi cât ești acolo. Nu este un castel pentru prinți și prințese, este o rocă găurită ca un șvaițer în care pe vremuri au locuit până la 1000 de oameni, iar acum este muzeu.
Cel mai grozav loc din lume în care să zbori cu balonul este Cappadocia: ai munți și hornuri cu forme ciudate la picioarele tale, iar în jurul tău zboară zeci de alte baloane care colorează cerul.
Visam la câteva zile în Cappadocia la început de toamnă și am primit mai mult decât sperasem. Sunt niște priveliști pe aici cât să-ți umpli sufletul cu fericire pentru tot anul: munți roz și hornuri cu forme ciudate, livezi și sfere albe sfărâmicioase, turnuri și platouri formate de lava care s-a scurs acum 60 milioane de ani din trei vulcani stinși: Erciyes (Argeus), Hasan și Güllü.
Am petrecut weekendul în Van, în estul Anatoliei, pe malul celui mai mare lac din Turcia, într-un teritoriu cu istorie urartu și creștină, cu peisaje splendide și pisici albe cu un ochi albastru și unul verde.