Toamna asta m-am plimbat mult, lucru care îmi place, dar mă și obosește câteodată: după un week-end pe Valea Oltului, câteva zile mai târziu m-am trezit refăcând exact același drum, de data aceasta până la Sibiu, care mi s-a părut mai departe decât e în realitate.
Dacă n-ar fi restaurantul de la intrarea principală care pune muzică populară în difuzoare, Muzeul Astra ar fi perfect. Chiar și vizitat pe fugă, pe un frig de mi-au înghețat degetele pe aparatul foto și cu prea puțină lumină ca să iasă fotografii perfecte, mi-a plăcut mult, cu toate nuanțele toamnei și căsuțele colorate sau gri și pisicile care locuiau în ele. În rest păcat că toate casele erau încuiate, data trecută când am fost acolo se putea intra prin curți și prin case, acum erau lacăte peste tot.
Dragă M,
Îți mai amintești drumul la Sibiu de acum câțiva ani? Venise furtuna și ne grăbeam să ne vedem acolo, în Piața Mare, la adăpost în cafenea, privind ploaia de după geam.
Mă aflu în Piața Mare din Sibiu – e dimineață și peste câteva ore urmează să plec înapoi spre București. Fântâna din centrul pieței a adunat toți porumbeii însetați în mijlocul său, iar pe ceilalți, pe margine.