Weekendul trecut am lăsat vremea rece din București pentru o mini-vacanță la Roma cu ploaie și nori (și ceva soare din când în când). După prima mea vizita acum opt ani, am găsit orașul neschimbat, cu o singură excepție: la toate obiectivele turistice majore și în toate gările prin care am trecut erau cel puțin doi soldați cu mitralieră, plus carabinieri, în locurile mai importante.
La Roma am ajuns în ultima zi din an, în miezul iernii – o iarnă blândă, cu chiparoși profilându-se pe cerul plumburiu, dar fără urmă de zăpadă. Am profitat de faptul că încă se mai putea vizita Vaticanul (pe 1 ianuarie, am aflat apoi, era închis) și, după o coadă ce părea ca va dura întreaga zi, am reușit să intrăm după numai două ore (sau să fi fost o singură oră?).