Pe vremuri când vedeam poze la alții cu Piatra Secuiului mi se părea un fel de deal ușor de urcat, până am ajuns în sat și am văzut că e ditamai muntele. Așa că mi-am prelungit șederea acolo ca să pot merge pe Piatra Secuiului în weekend și să stau o zi întreagă acolo.
Flexibilitatea la muncă: să-ți începi ziua cu o plimbare cu bicicleta (în loc de metrou), să bei cafeaua la Cetatea Trascăului (în loc de automat) și să mănânci ciorbă cu tarhon, tocăniță de ciuperci și găluște cu prune (în loc de masa la cantină sau la sufertaș). Și tot îmi rămân 8 ore pentru #AsyncWork 😀 Asta când îmi permit programul și proiectele, căci nu toate zilele sunt așa. Dar când sunt, ce bine e să respiri aer curat, chit că la întoarcerea din plimbare m-a prins ploaia pe drum.