Cele câteva zile petrecute în Umbria la începutul lui februarie au fost un city-break extrem de ieftin în care toate cheltuielile logistice (transport, cazare) au însumat fix 120 de Euro.
Umbria
Am stat într-unul din palatele Borgia, în centrul Perugiei. Nu am știut că fusese un palat, pentru că între timp clădirea fusese renovată de mai multe ori și își pierduse atributele măreției. Dar în sala de primire, cu o terasă largă cu vedere spre dealuri, am zărit tavanul pictat și l-am lăudat pentru frumusețe. “This was a Borgia palace”, mi s-a răspuns. ”Really?!” Din camera mea mobilată modern (și auster) am auzit ploaia răpăind în geam, într-o dimineață. Tare, cu furie, de parcă voia să deschidă cineva obloanele cu orice preț. Ceața înghițise jumătate de oraș, ca un nor malefic, în timp ce afară ploaia turna cu găleata. Ce loc fantastic, de piatră îmbibată de umezeală și ziduri amintind de un ev mediu îndepărtat, cu un nume poetic – Umbria! Părea că toate umbrele trecutului se adunaseră între zidurile acelor case cărămizii, pe străduțele labirintice din Centro Storico.