Care erau șansele ca sus pe munte, lângă Fitz Roy și un lac glaciar, să mă întâlnesc cu…o vulpe? Un vulpoi tânăr care știa deja ce înseamnă turismul și a venit la metru de mine, căutând ceva de ronțăit. Chiar a vrut să șterpelească rucsacul unui francez și ăsta i-a zis ”Îmi pare rău, mâncarea e a mea” (poate avea niște brie acolo și nu voia să ”compartir”).
Lacuri glaciare, cascade, văi pitorești – când ajungi în Patagonia peisajele sunt de ținut minte. În prima zi în El Chaltén, după ce m-am cazat în rulota mea verde care urma să-mi fie casă pentru o săptămână, am vrut să fac o plimbare să mă dezmorțesc. Peste drum pe curtea mea începea Sendero Laguna Torre, am început să urc dealul fără să știu exact ce traseu e. Până la urmă puteam să mă opresc oricând, nu?
La 15 minute cu autobuzul din centrul Adelaide este rezervația Morialta din munții Lofty, cu câteva trasee ușoare pe lângă cascade și priveliști panoramice spre oraș. Dacă ai noroc vezi și niște koala, dar nu vă bazați pe asta 😀
Tongariro Alpine Crossing: 19.4 km printre vulcani activi, vegetație alpină și lacuri turcoaz colorate de minereurile topite în ele. Un traseu fantastic, nu degeaba e considerat cel mai frumos traseu de o zi din Noua Zeelandă (și de două ori sit UNESCO – natural și cultural). 😊
Nu aveam niciun plan să ajung prin Java, dar vulcanul Ijen m-a tras de mânecă să-mi arate ce are: flăcări albastre, sulf, un lac turcoaz și extrem de acid plus un răsărit în care umbra mea s-a reflectat pe ceața dintre munți.
Am vrut să fac o drumeție mai ușoară pe insula Mallorca și de la o plimbare lejeră între sate am ajuns să merg pe jos vreo 20 de kilometri în 7 ore, pe ruta Sóller – Biniaraix – Fornalutx – Mirador ses Barques – Port de Sóller.
Pe vremuri când vedeam poze la alții cu Piatra Secuiului mi se părea un fel de deal ușor de urcat, până am ajuns în sat și am văzut că e ditamai muntele. Așa că mi-am prelungit șederea acolo ca să pot merge pe Piatra Secuiului în weekend și să stau o zi întreagă acolo.
Dacă ajungeți prin Mălâncrav și vreți să faceți o drumeție mai scurtă, o variantă bună e traseul de 5 kilometri până la Nou Săsesc. E o plimbare peste dealuri care se poate face ușor dus-întors într-o zi mai relaxantă.
Sâmbătă am făcut un traseu de 23 kilometri pe Via Transilvanica între Mălâncrav – Florești – Criș și înapoi spre Mălâncrav, dar pe altă rută, pe drumul spre Iacobeni: am văzut o vulpe, un iepure uriaș, o căprioară și am fentat câțiva câini de stână. Fără moș Martin, din fericire!
Coreea de Sud e o țară muntoasă și sunt o grămadă de trasee de hiking prin partea asta a țării, lângă Jeonju, dar probabil cea mai frumoasă drumeție e pe muntele Maisan, cu cele două vârfuri cu forme ciudate – Ammai-bong și Sunmai-bong.