Déjà vu: de ce îmi amintesc momentul ăsta din Old Hong Kong, cu chinezi bătrâni și guralivi într-un pavilion chinezesc? Țestoasele se încălzesc la soare, bătrânii trăncănesc, afară e cald de te topești, iar eu nu mai am bani decât pentru bilet metrou, poate ferry.
După trei săptămâni prin China, Hong Kong și Taiwan, dacă m-ar întreba cineva ce locuri memorabile am văzut, aș zice repede: Marele Zid (cu condiția să fie o porțiune mai puțin aglomerată), Valea Râului Li (pentru peisajele carstice ireal de frumoase) și Victoria Peak din Hong Kong (pentru traseele pe care le poți face dintr-o parte în alta a insulei).
Sunt mai multe modalități de a vizita Victoria Peak, dealul de pe insula Hong Kong cu cele mai bune priveliște spre portul Victoria: metoda clasică e să iei tramvaiul, turistic și aglomerat, dar marketat ca fiind experiența ”autentică”. Cele mai puțin autentice implică un autobuz turistic din care ai priveliști la fel de bune de pe serpentinele șoselei, bașca mai puțină aglomerație și un preț mai mic.
De la Yangshuo nu există un tren direct până în Hong Kong: întâi trebuie să mergi în Guilin, capitala regiunii, iar de acolo circulă trenuri de mare viteză spre Hong Kong. Îmi imaginasem că voi avea timp să vizitez un pic și Guilinul, dar nici vorbă de așa ceva.