Sveti Naum, mănăstirea cu păun

Sveti Naum e o celebră mănăstire din Macedonia de Nord, la câțiva kilometri de Ohrid, cu o plajă alături și un parc național, o destinație populară în care găsești și tarabe cu fleacuri și restaurante cu multe cărnuri fripte și taxă la toaleta mănăstirii. E plin de păuni țanțoși și colorați pe acolo, se plimbă prin curtea mănăstirii, pe plaja ”americanilor”, fac echilibristică pe garduri și se zborșesc la tine dacă te apropii prea mult.

Mănăstirea datează de prin secolul X când însuși sfântul a fost înmormântat acolo, e mică de tot, cu picturi afumate în interior, și construită în apropiere de locul în care râul Crn Drim izvorăște. Pentru că Ohridul e ca o mare, că oricum macedonenii alta n-au, lumea se îngrămădește acolo pentru bălăceală, în principal, cele sfinte fiind mai mult pentru turiștii curioși.

Cum ieși din mănăstire dai peste o fostă bază militară a americanilor, unde cică e cea mai bună plajă. La poartă stă de pază un soldat (ne-american) care te lasă să treci pentru importantul motiv de a te bronza la umbra sălciilor. Mai greu e să scapi de păunii care patrulează peste tot, arborând un aer foarte important.

Lângă mănăstire este Parcul Național Galicica – îl poți vizita fie cu barca unui localnic, fie pe jos, pe un traseu care înconjoară parcul. Eu am ales a doua variantă ca să pot să mă opresc la alte două bisericuțe construite în parc. Una era atât de mică încât intrai în ea cu capul plecat – era mai degrabă o capelă în mijlocul pustietății, cu o fântână în interior, lângă altar.

A doua era un fel de complex casă de locuit + biserică + fântână + altele. Nu era nimeni când am ajuns eu, dar poarta nu era încuiată și am intrat, m-am plimbat prin curtea frumoasă, m-am luptat nu niște muște macedonene extraordinar de enervante și, când să plec, m-am întâlnit cu cel care avea grijă de locul respectiv – avea o pușcă în mână și m-a invitat să vizitez biserica. Am refuzat frumos, așa cum se refuză un om înarmat.

Parcul Galicica e ca un Plitvice miniatural, dar fără cascade. Multe ochiuri de apă, multă verdeață, apoi ieși undeva într-un câmp și drumul te poartă înapoi la Sveti Naum, la restaurantele cu fripturi și plaja tot mai aglomerată.

După masă am așteptat aproape o oră să vină autobuzul pentru Ohrid și după ce m-am urcat în el numai ce văd că o ia în direcția opusă și merge, merge, până la granița cu Albania, care e la câțiva kilometri de Sveti Naum.

Mă tot gândeam ce să fac, când șoferul a oprit înainte de punctul de frontieră, niște backpackeri au coborât ca să treacă granița și apoi autobuzul a luat-o înapoi spre Ohrid. Vă spun, e foarte fain să vizitezi o regiune așa diversă ca Balcanii, niciodată nu știi ce graniță mai apare, ce întâmplări se ițesc la orizont.

Cum ajungi la Sveti Naum

La Sveti Naum ajungi cu autobuzul din Ohrid, sunt curse zilnice cu plecare la 8.20, 11 și cu întoarcere la 14.15, 16.15, biletul costă 110 MKD și drumul durează 45/60 de minute. Se poate ajunge și cu taxiul.