Planuri noi pentru Turcia: sud-estul Anatoliei

Credeați că de sărbători stau acasă, cânt colinde și fac cozonaci? 🙂 Sigur că da, de Crăciunul…chelnerilor, prin ianuarie, așa. Până atunci profit de zilele astea libere ca să dau o fugă până la frații noștri musulmani și să mai vizitez câte ceva. De exemplu sud-estul Turciei, prin fosta Mesopotamia, că tare-mi place mie zona aia.

M-am sucit foarte mult cu planul pentru vacanța asta și am ezitat până în ultima clipă dacă să mă duc sau nu: m-am gândit la frig și la ziua mai scurtă, la posibile probleme de pe acolo (e zona kurzilor, iar la mică distanță sunt Irak și Siria în care Statul Islamic își face de cap), la lipsa banilor (ca întotdeauna). Pentru că și eu îmi fac griji ca oricare om de pe lumea asta.

Daaar… vremea este oricum mai caldă ca la noi (cu vreo 5-7 grade, în Istanbul fiind 12 grade Celsius azi), Irak și Siria sunt dincolo de graniță și sper ca și Statul Islamic să rămână acolo, iar cu banii voi vedea… mai încolo. Tot frecând planul de vacanță și sucindu-mă de la o zi la alta mi-a venit și cheful de ducă: e demonstrat de către cercetătorii britanici că pofta vine mâncând citind despre destinații și călătorii 😊

Pe scurt traseul meu va fi așa: Istanbul două zile, cât să mă acomodez din nou cu Turcia și să mai vizitez orașul în care n-am apucat să mă plimb astă vară, de la Istanbul cu avionul la Mardin, unde voi sta o noapte, de la Mardin la Șanlıurfa (Urfa) pentru vreo 3 zile, apoi înapoi la Midyat, alte 3 zile în timpul cărora o să dau o fugă până la Hasankeyf, după care cu avionul înapoi la Istanbul, la timp ca să prind Anul Nou acolo. Posibil să vizitez și Halfeti din Șanlıurfa, dar voi vedea și la fața locului ce opțiuni am. Am scos de pe listă Diyarbakir, despre care am citit că n-ar fi tocmai „safe” – poate greșesc, dar Midyat, cu care l-am înlocuit, pare mult mai drăguț. În total cam 10 zile de vacanță, not bad at all.

Pentru informații de tipul „am fost acolo” m-am documentat online:

• Turkishtravelblog.com, al unei englezoaice care s-a măritat cu un turc – fotografiile ei din Midyat m-au făcut să-mi doresc să văd și eu orașul.
• Turkeyfromtheinside.com – Pat Yale trăiește de mulți ani în Turcia, e jurnalistă, a colaborat la ghidul Lonely Planet despre Turcia și a vizitat O GRĂMADĂ de locuri, chiar și unele mai puțin cunoscute publicului larg.
• Wikitravel oferă o variantă de traseu, în caz că vă va tenta vreodată să mergeți acolo și nu știți ce să vedeți.

Cărți:

• Cartea lui William Dalrymple, De la Muntele Sfânt, de care am aflat de pe blogul lui Pat Yale, dar probabil o s-o citesc după ce mă întorc din vacanță.
• Istanbul de Orhan Pamuk e de mult pe lista de „must read”, trebuie să îmi fac timp și pentru ea.
• Istoria Orientului Mijlociu. De la apariția creștinismului până în prezent, pentru a mă familiariza cu istoria zonei.
• Portretul unei familii turcești. O poveste din Istanbulul de altădată pentru povești de demult.

Cam atât despre Turcia și sud-estul Anatoliei, mai multe voi avea de povestit după ce mă întorc de acolo. Cum în partea aia a Turciei mai trăiesc câteva mii de creștini siriaci și mai există mănăstiri active ca Mănăstirea Mor Grabiel, poate prind și o slujbă în aramaică, cine știe… Tare mi-ar plăcea 😊

P.S.: dacă ați fost pe acolo, spuneți-mi cum a fost.