Sozopol
Ar fi trebuit să fie o zi de vară târzie, dar a început cu ploaie și frig. După Sinite Kamani, pe o plajă micuță, printre stropi și pe un vânt puternic care îmi zburătăcea părul în toate direcțiile m-am dat într-un leagăn ud. Părea locul potrivit pentru așa ceva.
Sozopol mi-a plăcut mai mult decât Nesebar, nu pentru că ar avea mai multe atracții turistice (nu are), ci pentru că am descoperit cotloane pe malul mării și pentru că are promenada aceea lungă mărginită de case pe o parte, iar pe alta de mare. Tot aici am găsit niște șosete tricotate simpatice pe care le-am plătit în lei, genul de șosețoi care îți țin cald iarna, în casă.
Nesebar
După o plimbare pe malul mării și după m-am rătăcit pe străduțele Orașului Vechi din Nesebar, am descoperit un restaurant cu vedere perfectă către mare: ploaia se oprise, orașul era aproape pustiu, iar cerul înnorat făcea casă bună cu o supă caldă de pește. Nu poate fi tot timpul vară, iar dacă e să plouă, nu e mai bine să te plouă undeva pe malul mării, într-un loc cu case frumoase și pisici?
