Sossusvlei, Namibia, unul din cele mai interesante locuri pe care le poți vedea în Africa: cel mai vechi deșert din lume – 55-80 milioane de ani pentru Deșertul Namib; cele mai înalte dune din lume – 325 metri pentru Big Daddy; unele din cele mai bătrâne trunchiuri de copaci – 900 de ani pentru arborii carbonizați din Deadvlei.
3 Day Sossusvlei Budget Camping Safari
A 5-a lună de călătorie pe continentul african a fost cu două țări din sud care mi-au plăcut cel mai mult din tot ce am văzut: Namibia, dar și Africa de Sud. Iar Namibia nu poate fi fără deșertul Namib și peisajele ireale de acolo.
Namibia e cunoscută ca o țară pe care nu o poți vizita fără o mașină. Călătoresc independent, nu am mașină / nu conduc, și totuși am vizitat Namibia și așa. Prima mea opțiune a fost Go2 Traveller Transfers. Dar aș avut nevoie de mai mult timp, iar cazările din locurile izolate erau prea scumpe.
Soluția a fost să vizitez doar Windhoek și Swakopmund, iar pentru deșertul Namib am cumpărat un tur de trei zile de la Chameleon Safaris în care să pot vedea Sossusvlei și alte locuri, cu plecare din Windhoek și sosire în Swakopmund. Am cumpărat excursia de pe Viator, mi-am luat trei zile de concediu și am plecat spre deșert cu un grup de călători din Germania, Coreea de Sud, Japonia, SUA, Canada.
Windhoek – Deșertul Namib
Drumul din Windhoek spre deșert e fascinant. Începe cu mult verde și temperaturi de 25C și ajunge la 35C și peisaje deșertice. Namibia are reputația unei țări cu drumuri bune și mă așteptam să fie totul asfaltat, dar traseul acesta prin munți și deșert e doar pentru mașini mici și e un drum cu pietriș, bine nivelat, dar care îți face ceea ce ei numesc ”african massage”.
Exceptând porțiunea de drum din capitală și o bucată mică de final, tot drumul a fost așa și nu ne-am întâlnit decât cu 4×4.
Solitaire
Solitaire e un loc de alimentare în mijlocul deșertului, cu un lodge, cafenele, benzinărie și o faimoasă plăcintă cu mere. Numele e bine ales – Solitaire e solitar în mijlocul deșertului, pe tot drumul de la Rehoboth la Solitaire nu vezi absolut niciun sat sau un oraș, doar Oryx și alte antilope.
Sociable Weaver Nests
Sociable Weaver Nests sunt cuiburi gigantice construite de pasărea sociable weaver din regiunile deșertice și semideșertice din sudul Africii. Păsările construiesc niște cuiburi masive și complexe, care pot găzdui sute de păsări în același timp, și arată ca o mini-metropolă din paie.
Sesriem
Am avut o excursie cu camping, așa că am stat două nopți în Sesriem, care e poarta de intrare pentru Sossusvlei. Localitatea are mai multe campinguri și cazări, inclusiv unele de lux, în afară de asta nu există altceva acolo.
Campingul nostru avea spații bine marcate sub fiecare copac, prize și coșuri de gunoi, dușuri și toalete, un bar în care găseai băuturi reci și…o piscină în care să te răcorești de căldura extremă. La vizita mea din februarie au fost 38C la prânz, iar în următoarele zile erau anunțate până la 43C.
De la Windhoek la Sesriem am făcut vreo 4-5 ore cu mașina, cu tot cu opriri, ghidul a pus repede corturile și a pregătit un prânz ușor, apoi am avut după masa liberă.
Eram așa de nerăbdătoare să văd ceva încât pe la 4 am plecat să mă urc pe niște dune stâncoase, într-o pustietate ca de final de lume. A fost cald, dar mai suportabil decât la prânz, iar din vârful dunei am avut o vedere foarte bună spre toată regiunea.
Oryx
Prima noapte la camping, Sesriem, deșertul Namib. Noaptea fojgăială, mestecat, pași. M-am uitat prin beznă să văd dacă e un șacal, ghidul zicea că fură pantofi. Nu! Era un Oryx! A scormonit în coșul de gunoi, a intrat în îngrăditura cu corturi și a mâncat păstăi din copac timp de 20 minute.
A plecat, a tropăit, 5 minute mai târziu a venit din nou! Toată lumea era trează prin corturi. Colega de cort credea că m-am trezit de frică „it’s ok, it’s probably a jackal” Eu: ”No, I saw it, is the Oryx”.
Am aprins lanterna la telefon și ne-am uitat la el jumătate de oră cum stătea lângă corturi, apoi a tropăit spre alte destinații. Am fost un pic dezamăgită că n-a fost șacalul, cu Oryx avusesem deja rendez-vous în timpul zilei.
La întoarcerea din mica expediție pe dune, am zărit un Oryx mergând în fața mea. L-am urmărit, practic am alergat după el ca să-i pot face poze, iar Oryxul s-a oprit și m-a lăsat să mă apropii…până la o limită.
Oryxul de Namibia (Oryx gazella) este originar din deșerturile și savanele Africii de Sud, fiind recunoscut pentru coarnele sale lungi și subțiri și pentru blana sa albă cu pete negre pe față. Este simbolul Namibiei pentru că supraviețuiește în deșert fără apă, iar în Sesriem este la el acasă, ca dovadă că face vizite nocturne printre corturile turiștilor.
Răsăritul pe Duna 45
Namibia este împărțită în patru regiuni majore, Sossusvlei fiind în mijlocul Parcului Namib-Naukluft, înființat de coloniștii germani în 1907. Deșertul Namib domină întreaga coastă a Namibiei între Canionul Kuiseb în nord și Râul Koichab în sud, în apropierea orașului portuar Lüderitz.
Sossusvlei din Namibia are peste 300 de kilometri lungime, doar dune fără sfârșit. Sensul cuvântului Nama pentru Namib vine din această vastă goliciune a vleiului, traducându-se ca „spațiu gol” sau „loc în care nu există nimic”.
În Sossusvlei se găsesc printre cele mai înalte dune din lume, ca Big Daddy la 325 metri. Din toate dunele din parc, doar câteva pot fi escaladate, ca Duna 45, pe care ne-am urcat și noi, ca să vedem răsăritul.
În a doua zi ne-am trezit la 5 dimineața ca să fim la intrarea în parc la 5.20. Drumul până la Duna 45 durează 40 de minute: am început să urcăm pe întuneric și treptat soarele și-a făcut apariția dincolo de dune. Urcușul pe dună nu a fost ușor, mai ales prima parte, mai abruptă, mi s-a părut dificilă.
Dar să ajungi sus și să prinzi răsăritul deasupra deșertului…priceless!
Deadvlei în Sossusvlei
Deadvlei este un bazin uscat înconjurat de dune de nisip roșu. Big Daddy are 325 metri și ai opțiunea de a face Big Daddy și să urci până în vârf, Small Daddy, în care urci pe porțiune mai joasă, sau No Daddy, varianta pentru leneși în care ocolești pe alături ca să ajungi la Deadvlei.
Deadvlei e faimos pentru copacii uscați și albi care se ridică în mijlocul bazinului. Arborii au murit acum 900 de ani și au fost pietrificați după ce cursul râului Tsauchab s-a schimbat și Deadvlei a rămas brusc fără apă.
În Deadvlei nu există drum asfaltat: ajungi într-o parcare de unde iei un shuttle 4×4 care te duce până la locul în care încep traseele pe dune. Dacă ajungi cu mașina ta, poți intra cu ea în parc, dar ai nevoie de 4×4; au fost cazuri de turiști care au rămas blocați în nisip și au petrecut noaptea acolo.
După Duna 45 n-am mai vrut să urc altă dună, mai ales pentru că începuse să se facă tot mai cald. Am plecat spre Deadvlei pe ruta ușoară (25 de minute), iar acolo…am fost în al nouălea cer! Locul e o fantastic de frumos, cu copaci carbonizați într-un deșert roșu și pământul alb de sare: pentru un pasionat de fotografie, e un vis!
Înainte de a ajunge în Deadvlei credeam că e doar un copac carbonizat acolo, dar sunt o grămadă, iar locul e foarte mare, deși erau câteva zeci de turiști atunci, e ușor să găsești un colț doar pentru tine.
În total la Deadvlei am avut peste două ore ca să explorăm zona, pentru că unii din grup au urcat pe Big Daddy și urcarea pe duna asta durează peste o oră, dacă ești rapid. La 11.30 ne-am strâns în zona de așteptare ca să ne întoarcem în camping: deja era insuportabil de cald.
Canionul Sesriem
După masa am vizitat Canionul Sesriem, în care trăiesc babuini și prin care curge apă care uneori e suficient de adâncă încât să poți înota în ea.
Euphorbia Damarana
În a treia zi am făcut ultima parte de drum până la Swakopmund și ne-am oprit întâi să vedem Euphorbia Damarana, un cactus otrăvitor, care te poate omorî în câteva minute, dacă lăptișorul său ajunge în corpul tău.
Tropicul Capricornului
Tropicul Capricornului este o linie paralelă la latitudinea de 23,5 grade sud de ecuator, care trece prin Deșertul Namib. E o linie imaginară, așa că e doar un semn la șosea lângă care îți faci poze.
Trecătoarea Gaub
Sunt mai multe trecători în drumul spre Swakopmund, ca trecătoarea Gaub, locuri în care pe timpuri se ascundeau cei care se opuneau regimului Apartheid, când Namibia a fost sub dominația Africii de Sud.
Walvis Bay
Penultima oprire, înainte de a ajunge la Swakopmund, a fost la Walvis Bay, la Oceanul Atlantic, un important port din care se alimentează țările africane fără ieșire la ocean. În Walvis Bay poți vedea mulți flamingo roz și este poarta de intrare în Sandwich Harbour, locul în care deșertul Namib se întâlnește cu Oceanul Atlantic.
Cum ajungi în Sossusvlei
Am vizitat Sossusvlei cu agenția Chameleon Safaris – 3 Day Sossusvlei Budget Camping Safari a costat 460 USD pe Viator și a inclus transport, cazare la cort, 3 mese / zi și transfer de la aeroport, indiferent de data sosirii/plecării. Am închiriat un sac de dormit de la ei pentru 90 NAD.
Am fost un grup de 9 turiști din diverse țări, plus ghidul namibian. Excursia a început în Windhoek și s-a terminat la ocean, în Swakopmund. Dacă vrei, poți prelungi cu un safari în Etosha. Dacă iei turul de pe site-ul lor pare ceva mai ieftin decât pe Viator.
Turul de 3 zile e gândit astfel încât activitățile să fie dimineața (vizitat, transport). După prânz e pauză, la 38C-43C este prea cald pentru a face orice. Se poate merge în Sossusvlei și la prânz, dar e puțin probabil să poți urca vreo dună atunci.
Ziua 1: transport Windhoek-Sesriem (poți conduce și seara). Ziua 3: transport Sesriem-Swakopmund (poți conduce și seara). Ziua 2 e planificată cu trezire la 5, astfel încât la 5.20 să poți fi la intrarea în parc și la 11.30 deja să te întorci în Sesriem (drum de o oră). Sossusvlei e cireașa de pe tort și ideal e să te bucuri de locuri la o temperatură suportabilă.
Românii au nevoie de viză pentru a vizita Namibia, viza se ia on arrival și costă 1080 NAD sau 71 USD.
