Obiceiuri și tradiții de Sfânta Maria în Arbanasi, Bulgaria: în curtea mănăstirii o parte din chilii stau să se prăbușească; câteva mioare moțăie în curte la umbra vagă a unei porți, pe când altele, mai puțin norocoase, au fost ucise de curând iar pieile jupuite sunt întinse în curte la uscat. Coadă lungă și răbdătoare pentru miruire. Într-un subsol dintr-o dependință se împarte ciorbă – varianta la farfurie sau la borcan (pentru acasă) – iar oamenii s-au întins la un prânz mănăstiresc în curtea însorită.
Am avut un sentiment pregnant al ortodoxiei cu obiceiurile ei vetuste, cu biserici înecate în semi-umbră și oameni săraci care își caută o fărâmă de alinare la Dumnezeu. Ca și cum m-am întors în timp, nu pentru că satul are case din piatră ca pe la 1500-1700 cu care atrage turiștii, ci pentru că locuitorii săi au rămas acolo, în trecut, uitați de restul lumii și trăind într-un amestec de obscurantism și credință, cruzime și frumusețe.
Chiar n-ai vazut partea frumoasa a Bulgariei :)? Eu de fiecare data cand ma duc la Arbanasi vad ceva total diferit… O atractie turistica, de exemplu…si in plus ca romani si bulgari au obiceiuri apropiate…
Ba da, am vazut si partea frumoasa a Bulgariei.