Catania e un oraș pe care l-am ratat, alegându-l drept bază de explorare pentru alte orașe siciliene: m-am mulțumit să îl văd pe fugă dimineața sau seara, când fie nu aveam timp, fie eram prea obosită ca să îl descopăr. Și e un oraș frumos, care merită mai multă atenție… Eu am stat chiar lângă Piazza del Duomo, la Agorà Hostel, și treceam zilnic prin una din piețele acelea italiene care par să apară ad-hoc și să dispară seara fără urmă: pește, fructe de mare, cărnuri proaspete, legume mov, verzi și de toate culorile, fructe, oameni târguindu-se, adică acea atmosferă care mie mi-e foarte dragă.
Piazza del Duomo se recunoaște ușor după fântâna cu elefant – u Liotru (de la Heliodorus, un nobil de pe la ei) – simbolul orașului. Pe elefant s-a pus un obelisc egiptean, probabil ca să n-o ia la goană înapoi la el acasă. În zilele senine vulcanul Etna se zărește în depărtare, ca un con mare de înghețată. Încă un regret: nu am urcat pe Etna, era cam frig în februarie și se anunțaseră furtuni puternice. Se pot cumpăra excursii de la recepția hotelurilor, fie de jumătate de zi sau o zi întreagă. Data viitoare, cu siguranță, trebuie să fac și asta…
Un obelisc (original, apropo de călătoria în Egipt) pe un elefant am vazut la Roma, în faţa bisericii Santa Maria sopra Minerva:
http://tinyurl.com/cdlzlv3