Eram în grădina hotelului din Suchitoto, într-un colț stătea rezemat un contrabas, la intrarea în casă era un clavecin mut, iar pe perete fotografii vechi. Sub contrabas se vedea foială și l-am îndepărtat de perete să văd ce e: două țestoase mărișoare s-au foit deranjate – de ce le luam contrabasul umbros?
Suchitoto
Suchitoto e genul acela de oraș în care viața curge potolită. Există o biserică albă în centru, cu o piațetă cu câteva tarabe care vând suveniruri și vreo doi vânzători ambulanți de gheață rasă și colorată numită, poetic, suchinieve. Sunt câteva restaurante și ocazional vezi alți turiști străini, dar curând uiți cu totul de ei plimbându-te pe străzile cu arbori pleznind a verde și casele colorate aprins.
Ca să ajung acolo, m-am aventurat să iau un autobuz dărăpănat, fără aer condiționat, din San Salvador. Am avut timp să îmi iau o cafea cu gheață (foarte bună!), să ocup un loc pe bancheta minusculă și să-mi înghesui rucsacul la picioarele mele.
Autobuzul a zgâlțâit din toate încheieturile și, într-o clipită, s-a umplut de oameni culeși de pe drum: la un moment dat era așa de aglomerat că nu mai era loc să arunci nici măcar o pupusa.
La Hostelul Kotlin oamenii mă așteptau. Am primit o cameră cu ventilator, am fotografiat grădina în care urma să lucrez remote câteva zile și pisica proprietarilor și-a arătat coada pe cărare. Am plecat să vizitez lacul.
Lacul Suchitoto
Lacul Suchitoto e un lac artificial, cel mai mare din El Salvador. Drumul până acolo coboară cale de 2-3 kilometri, am luat-o pe străduțele coloniale și pe un drum pustiu până jos, unde au reînceput să apară câteva construcții.
Am plătit un dolar intrare în micul port și m-am oprit la barcagii să întreb de un „paseo”. Pentru 20 de dolari, barcagiul m-a plimbat jumătate de oră cu explicații strigate din partea cealaltă a bărcii: aici a fost un sat, acum acoperit de ape, pe celălalt mal e orașul cutare, aici avem o insulă etcetera. Eram singurul pasager din barcă, așa că de fiecare dată când soarele devenea prea năprasnic, mă mutam pe altă băncuță.
La întoarcere nu mai aveam chef să merg pe jos, drumul urca mult, era foarte cald și erau câțiva kilometri de mers. Ochisem un fel de taxiuri care s-au dovedit a avea rolul de autobuz și m-am așezat pe o bancă în stație.
Un localnic a început o conversație lungă pe teme religioase, ceva despre Paște, apoi pe teme geografice, în încercarea dificilă de a localiza România în Europa. Autobuzul, adică o mașină minusculă roșie, a oprit și am luat-o înapoi spre oraș.
Pupusas
A doua zi, cele două țestoase au devenit trei: de undeva din grădină a mai apărut una și s-au înghesuit toate sub același contrabas. Mi-am instalat biroul lângă ele: open space, lumină naturală, conexiune Wi-Fi, păsărele ciripind în copaci – locul ideal să lucrezi remote. Credeam că sunt singura care face asta, dar într-o dimineață m-am trezit că o franțuzoaică mi-a furat „locul”.
Partea cea mai bună a zilei era după prânz, când mergeam în centru să îmi iau un pahar de mango înghețat: paharul era uriaș, mango era delicios și rece; am trecut pe acolo în fiecare zi și aș fi luat localul ăla cu mine.
La Comedor Lucy am vrut să mănânc pupusas la prânz și am aflat că se pregătesc doar după ora 5. Pupusa e mâncarea națională în El Salvador, sunt turtițe din mălai cu diverse umpluturi – la Lucy opțiunile erau: frijol con queso, revueltas, queso con loroco, chicharrón con queso, ayote, camarón, ajo, jalapeño, pollo, champiñones. M-am întors seara și am luat pupusas cu ajo, jalapeño și loroco, o floare comestibilă care crește în El Salvador.
În oraș sunt mai multe locuri cu vedere panoramică spre lac. Am intrat într-o curte în care credeam că găsesc o cafenea și erau numai femei salvadorene care brodau, dar proprietarul m-a invitat să intru și să fac poze cu acea vista minunată.
La Posada de Suchitlán am găsit o altă terasă cu vedere spre lac: mi-am luat un suc de maracuya rece și am stat fără să fac nimic vreo jumătate de oră. Era teribil de cald, aerul se prelingea fierbinte peste tot, topind gheața din pahar, și undeva în orășelul ăla colonial splendid de frumos se încingeau plitele pentru niște pupusas.
Cazare în Suchitoto
Am stat la Hostelul Kotlin, un business de familie cu o grădină frumoasă. Plimbarea cu barca costă 20 USD pentru 30 de minute. Drumul cu taxiul până la lac costă 1 USD. Din San Salvador există autobuze directe, fără aer condiționat, din Terminalul Terminal de Oriente „Plaza Amanecer”.
Ce am vizitat în El Salvador
Află că-i frumos! ❤️💐