Ultima mea zi în Dubai mi-am rezervat-o pentru plajă, o plimbare prin Dubai Marina și Palm Jumeirah. Am început ziua cu o cafea pe balconul hotelului, la etajul 60+ și vedere spre mare și Dubai Marina 🙂 Cu o zi înainte încercasem să urc până la etajul 82 ca să fac niște poze de acolo, dar nu se putea intra pe terasă decât după ce vorbeam cu administrația clădirii, așa că am renunțat la idee. Însă nici cafeaua de la etajul 60 nu era deloc rea pentru o dimineață de vacanță 🙂
Plaja Al Sufouh, cunoscută și sub numele de Secret Beach, mi-a plăcut cel mai mult dintre toate plajele pe care le-am văzut în Dubai: sălbatică și neamenajată, însă centrală, cu nisip fin și alb, apă potrivit de adâncă și vederi faine către Dubai Marina și Burj Al Arab.
La trei ore de Dubai, chiar lângă granița cu Omanul, se găsește Hatta, un orășel de munte în care se poate vizita un sat tradițional emiratez (refăcut, desigur), cu vreo două turnuri nu prea înalte până la care te poți cocoța ca să admiri peisajul frumos, dar arid, al regiunii.
Sharjah e la nord de Dubai, ca o prelungire a acestuia – nu există o separare între orașe, am luat un autobuz din Deira și după mai multe stații prin bulevarde aglomerate am ajuns la moscheea Al Noor, pe malul lacului Khalid.
Bogatul Abu Dhabi face concurență Dubaiului cosmopolit, dar în loc să se bată pe cele mai înalte clădiri din lume, în Abu Dhabi s-a ales o direcție culturală interesantă: de la cea mai mare moschee din Emirate până la un celebru muzeu european – Louvre – care are acum o filială într-o țară arabă.
Dubai Creek este un canal natural cu apă sărată care împarte orașul în două (Deira și Bur Dubai) și ajunge până la Golful Persic. Dacă pe o parte a Creekului este cartierul istoric Al Fahidi, care se zărește de pe apă, pe cealaltă este Dubai Gold Souq și câteva mici muzee. Nu există niciun pod în partea aceea canalului, toate traversările făcându-se cu abra, niște bărci de lemn care transportă pasagerii de pe un mal pe altul pentru numai 1 dirham.
Pentru a vedea cum era viața tradițională în vechiul Dubai puteți vizita cartierul istoric Al-Fahidi, în care clădirile cu turnuri de aer (Barajeel), un fel de aparate de aer condiționat construite din materiale tradiționale, sunt separate de alei înguste și mici piețe publice. E un cartier cu o atmosferă tihnită complet diferită de agitația din cartierele moderne ale Dubaiului.
Eram la Dubai Mall și Google Maps îmi spunea că pot lua un autobuz până pe Kite Beach, recomandată ca fiind o plajă preferată de expații din Dubai. Dubai Mall e imens, iar ca să găsesc stația de autobuz a trebuit să ocolesc toată clădirea, să traversez o șosea aglomerată și apoi să mă întorc, pentru că greșisem direcția.
E inevitabil ca una din primele vizite în Dubai să fie la Dubai Mall, mai ales dacă vrei să vezi Burj Khalifa: stația de metrou care le poartă numele e legată printr-un culoar suspendat și foarte lung de mall, iar vizitarea Burj Khalifa se face doar prin Dubai Mall. Pentru că emiratezilor le plac recordurile, anul acesta în Dubai Mall a fost agățat cel mai mare glob de Crăciun din lume (7 metri înălțime și 1100 kilograme). Magazinul e, bineînțeles, imens și de fiecare dată când l-am vizitat m-am rătăcit pe acolo încercând să găsesc ieșirea înapoi spre metrou sau să ajung la un magazin anume. În perioada sărbătorilor de Crăciun erau și foarte multe reduceri, așa că e bine să mergeți cu cardul plin, o să vă facă cu ochiul o grămadă de lucruri și branduri care nu se găsesc încă în România.
E puțin atipic pentru mine să aleg o destinație atât de turistică precum Dubaiul, fără o componentă culturală prea vizibilă și cu o istorie mai degrabă modestă. Oamenii se duc acolo pentru shopping, pentru plaje și pentru distracție. Eu m-am dus din curiozitate.