Cum îți alegi un nume pentru blog

3,5K

Vrei să îți faci un blog sau un site, nu știi cum să începi și crezi că totul se rezumă la ”inspirație”? De fapt lucrurile nu stau chiar așa și e un proces similar cu lansarea unui brand pe piață.

Nume pentru blog: același nume pentru mai multe site-uri?

M-am amuzat azi să văd un blog nou cu numele de omiesiunadecalatorii.world. De-a lungul timpului am văzut la alții alegându-și nume asemănător cu unul existent deja – olumemare.ro și lumeamare.ro, blogdecalatorii.ro și bloguldecalatorii.ro. Nu știu care a fost ”primul”, dar ”viu” a rămas cel care a crescut în continuare.

Da, nu e interzis să-ți faci blog cu un nume folosit deja de altcineva. Dar e complet greșit!

Scurtă lecție de marketing

Când lansezi un brand pe piață, indiferent dacă e vorba de napolitane sau blog de călătorii, vrei să bifezi două lucruri:

Să fii primul

E o diferență imensă între primul venit și al doilea sosit. Number 2 nu îl poate depăși pe primul, rămâne mereu în eșalonul secundar, încercând să recupereze diferența. De aceea când nu poți să fii primul pe o piață deja existentă, cel mai bine e să îți creezi piața ta, o nișă pe care să fii primul.

De exemplu nu mai poți să fii primul care face înconjurul lumii pe bicicletă, pentru că deja au făcut-o alții înaintea ta, dar îți găsești o nișă și poți fi primul care face înconjurul lumii pe o bicicletă cu o roată; sau pe o bicicletă roz; sau poți fii primul pistruiat care face asta. Ați înțeles ideea.

Să ai un nume memorabil

Orice brand care vrea să se lanseze pe piață și care are măcar un om de marketing în echipă începe prin a se documenta. Te apuci să vezi dacă mai folosește cineva numele la care te-ai gândit, dacă sunt în același domeniu de activitate, dacă sunt deja cunoscute pe piață și dacă domeniile .com și altele sunt disponibile.

Dacă există deja un brand cu același nume sau unul similar, singurul lucru pe care e recomandabil să-l faci e să îți cauți alt nume.

De ce?

Pentru că fiecare brand caută să se diferențieze de restul competitorilor. Nu vrei să fii asimilat laolaltă cu alte mărci, vrei să ocupi un locșor al tău în mintea consumatorilor, nu e niciun avantaj competitiv să lansezi un brand cu un nume similar.

Dacă Bucuria Albastră concurează cu Bucuria Albăstruie, ambele vor avea de pierdut dacă sunt egale ca forță: s-au lansat în același timp, au același obiect de activitate și au bugete de marketing similare. În mintea consumatorului va fi confuzie între două bucurii albastre și va cumpăra de la oricare dintre ele, fără deosebire, astfel că nici unul nu va crește suficient încât să îl depășească pe celălalt. Dacă două branduri cu nume asemănător sunt inegale ca forțe, va câștiga cel care a fost primul, care a ocupat deja o cotă mare de piață, a avut timp să crească, e deja cunoscut etc. Cel de-al doilea se va chinui să recupereze diferența.

Nume unic sau asimilat la grămadă?

Înapoi la povestea cu blogurile: sunt o grămadă de bloguri de travel în România care deja acoperă cam toate nișele posibile: bloguri de travel generaliste (o tonă), bloguri de călătorii cu copiii (o grămadă), bloguri de drumeții montane (o grămadă), bloguri de călătorii în cuplu (o grămadă), bloguri de călătorii solo (chiar și aici sunt câteva), bloguri de travel & food (dap, există).

În ultimul an mi-am găsit nișa mea: scriu despre ”workations” (călătorii + muncă remote) din perspectiva unui om cu job full time, nu freelancer. Nomazii digitali care sunt și freelanceri există de multă vreme, așa cum există și bloggeri cunoscuți care scriu despre asta (ex lipa-lipa.ro). Eu reprezint un animal nou născut în pandemie și cum partea de travel se potrivește perfect cu alte aspecte din viața mea, m-am poziționat pe nișa asta și vreau să o dezvolt.

Cu numele e la fel: nu merge să alegi unul folosit deja de cineva pentru că… 1) vezi ce am scris mai sus; 2) nu e frumos.

Se întâmplă ceva dacă altul îți ”fură” numele de blog?

Pe scurt, nu! Dincolo de faptul că nu te poți diferenția folosind un nume de blog folosit deja de altcineva, nici nu îl poți depăși și nu poți capitaliza pe ce a construit altul până atunci. În cazul meu sunt mai multe motive pentru asta:

Am peste 10+ ani de blogging

Asta se traduce în peste 1000 articole scrise, 65 de țări vizitate și o audiență deja creată. Nu poți să prinzi din urmă un blog cu 10+ ani de istorie, când tu te-ai lansat anul ăsta. Ce faci? Scrii 20 de articole / săptămână? Vizitezi toate țările lumii într-un an ca să ai despre ce scrie? Copiezi conținut pentru că nu poți ține pasul cu ritmul în care călătoresc alții?

E o vorba de un avans pur cantitativ: în ani, destinații, conținut. Chiar și cu o echipă de autori, tot îți ia timp să avansezi și să produci un volum mare și de calitate.

Am trecut testul timpului

De peste 10 ani scriu 1-3 articole pe săptămână, editez foto, public, promovez și caut modalități noi de a crește în condiții de job full time + călătorit în jurul lumii + alte proiecte, iar asta săptămână de săptămână, lună de lună, an de an!

Pot să scriu 3 articole în avion sau în stația de autobuz, dimineața sau seara, pot să editez foto în timp ce mă uit la un film și mi-am perfecționat fluxul de lucru astfel încât să nu ocupe foarte mult timp. Pe scurt, am trecut demult testul timpului și pot lejer să mai fac asta încă 10 ani sau 20, dacă am chef.

Majoritatea blogurilor mor după câteva luni. De regulă se începe așa: călătoresc, deci am ce povesti și [insert motivation] pot să fac bani / să fiu cunoscut(ă) etc.

Totul pare ușor: nu îți trebuie decât un domeniu, o temă de WordPress și apoi vine faima. După câteva luni raportul motivație vs efort investit se schimbă și îți dai seama că:
– lucrurile se construiesc mult mai greu decât credeai
– nu ai atâția vizitatori pe site câți sperai
– nu faci bani
– pierzi prea mult timp
Iar motivația inițială slăbește tot mai mult.

Și blogurile cunoscute își dau sfârșitul uneori: ți se schimbă prioritățile în viață, apar copiii, nu te mai interesează călătoriile sau poate îți faci alt proiect și nu mai ai chef de ăsta.

Printre blogurile de travel care au dispărut în ultima vreme se numără: travelgirls.ro, valizacucalatorii.ro, coloredideas.com. Altele sunt părăsite, chiar dacă blogul e încă live: tedoo.ro și multe altele pe care crește pânza de păianjeni.

Este greu să investești efort în ceva și efortul să nu fie recompensat, indiferent că asta se măsoară în trafic, apreciere, comunitate, comentarii, bani, premii, atenție din partea agențiilor.

Pe mine mă salvează motivația inițială: nu mi-am propus să fac bani din blog, de asta nici nu m-am profesionalizat, cum zice Cezar, să trăiesc mai mult din asta: nu mă bag în seamă cu agențiile și nu (mai) merg în infotripuri.

Nu mi-am făcut blog nici pentru faimă. Mulți ani nici nu voiam să se știe că am un blog, mi se părea atât de personal încât mă simțeam ciudat să știu că mă citesc cei care mă cunosc. Nici măcar împărtășitul experiențelor nu a fost motivația mea principală.

Mi-am făcut blog pentru că aveam nevoie de un loc în care să tezaurizez toate amintirile mele de călătorie, pentru că acestea erau cele mai fericite și voiam să le pot retrăi oricând, chiar și atunci când, poate, nu voi mai putea călători. Mi-am făcut blog pentru că am o memorie proastă și uit cum a fost, dar dacă recitesc și mă uit la poze, sunt la fel de fericită ca atunci. Pe scurt, mi-am făcut blog pentru mine 😀 Iar motivația asta nu dispare în timp, e la fel de puternică azi ca acum 10 ani.

Sunt drăguță cu ceilalți bloggeri

Pe unii i-am întâlnit în realitate, pe alții îi știu doar virtual. Dar nu mi-a trecut nicio clipă prin cap să intru în această comunitate pe picior greșit, pentru că știu ce efort e în spatele fiecărui blog care se ține de treabă.

E neplăcut când împărtășești experiențe personale și apare câte unul care îți copiază textul – am mai povestit și pe Facebook cum cineva copiase pagina mea Despre la blogul său de călătorii, pagină care e un text extrem de personal, explicație de ce m-am apucat de călătorit singură și de ce ”așteptatul” nu mai e pe lista mea de activități de foarte mulți ani. Dacă totuși practicați sportul acesta, vă mai recomand câteva articole pe aceeași temă: 5+ ani de călătorii și 30+ de viață, Singură în călătorie, Singurătate versus însingurare.

Un sentiment similar e când vezi că altcineva își face blog cu același nume pe care îl folosești tu de o grămadă de ani. Pana mea, sunt atâtea nume pe care le poți folosi, de ce să faci asta?! Că sigur dacă ți-ai ales domeniu .world ai văzut că .ro e rezervat deja. Dacă n-ai inspirație trimite-mi un mesaj, pentru 15 euro îți generez 5 nume din care să alegi, n-am nevoie decât de un pahar de vin ca să mă lovească creativitatea 😀

Iar dacă totuși crezi că știi mai bine și vei avea succes cu un nume de blog care nu e unic, pentru care nu ți-ai făcut temele și pe care îl folosește altcineva de ani de zile, mult succes cu asta 😀 Mai vedem peste un an cum stau lucrurile 😊

—

Apropo, la final de articol e un link de donații. Le mulțumesc încă o dată celor care l-au folosit până acum: nu se îmbogățește nimeni din asta, sunt modalități mai bune de a face bani decât a scrie. Dar fiecare mesaj privat, comentariu sau donație e ca un boost de încredere că nu-mi pierd complet timpul pe aici, scriind despre lucruri care nu interesează pe nimeni.

Și linkul ăla mi-a fost rușine să îl pun, dar în ziua de azi dacă dau share la un articol pe Facebook ajunge în cel mai bun caz la 5% dintre followeri, iar pentru mai mult trebuie să plătesc. Așa că mai bine abonați-vă la newsletter. Sau intrați direct aici.

Și nu vă sfiiți să îi susțineți pe creatorii de conținut care vă plac, indiferent că le trimiteți un mesaj, dați click pe un link de afiliere când cumpărați ceva sau lăsați un comentariu la ceea ce au scris. Unii chiar muncim pentru asta, nu suntem toți ”influenceri”.