Nu auzisem niciodată de satul ăsta, Nong Khiaw, și iată-mă urcând munții de acolo și regretând că nu mai am timp să fac village hopping, să mai stau câteva zile și-n alt sat învecinat. Că așa e-n Laos, frumos tare!
Phadaeng Peak Viewpoint
Munți, râuri, peisaje – am subestimat mult țara asta, Laos, lăsând-o pe nemeritate la coada celor vizitate în Asia de Sud-Est (mi-au mai rămas Myanmar, Brunei și Timorul de Est).
Nu doar peisajele sunt superbe, ci și oamenii foarte prietenoși și fără fițe sau escrocherii, o țară prin care te poți plimba în siguranță, indiferent că te urci pe munte, te plimbi cu barca sau stai câteva zile într-un cătun pe malul râului.
De la planul meu inițial cu Vang Vieng, Luang Prabang și înapoi în Vientiane, am ajuns să merg în Nong Khiaw după ce am aflat de el, nici eu nu mai știu cum.
Ce e de văzut în Nong Khiaw?
Peisaje cu câteva puncte panoramice din care poți să admiri râul Nam Ou, care oftează într-o buclă în dreptul satului, furișându-se printre munți.
La fel ca-n Vang Vieng, și-n Nong Khiaw sunt mai multe puncte panoramice, aproape fiecare familie are un punct panoramic (exagerez, desigur). Așa că prima întrebare e: la care să mergi?
Din centrul satului e un punct panoramic mai accesibil pentru că e mai jos și ajungi acolo fără prea mult efort, Som Nang View Point îi zice.
Dar dacă vrei the best of the best, mergi la Phadeng Peak Viewpoint, mai sus poziționat și cu priveliște mai cuprinzătoare. Dacă aveți timp, se fac excursii la apus, cu dormit la cort în vârful muntelui ca să vezi răsăritul. Eu n-am știut de asta și le-am ratat.
Traseul până la Phadeng Peak Viewpoint e unul moderat, durează vreo 1-2 ore până sus, cale de câțiva kilometri. După ce ai urcat până aproape de vârf ai neplăcuta surpriză să afli că „You are now halfway!”, nici vorbă să fi ajuns!
E un traseu cu multe trepte din pământ, în unele locuri sunt balustrade de bambus și corzi metalice și sunt și vreo 3-4 locuri de popas, cu băncuțe. În vârful muntelui e un pavilion în care te poți adăposti la umbră.
Priveliștea e grozavă! Am făcut vreo două ore până sus, cu o mulțime de opriri, și mai era și foarte cald în ziua aia, dar din vârful muntelui ai vedere 360° în jur și e frumos tare.
Lucruri utile: intrarea pe traseu costă 40.000 kip, e un localnic care rupe bilete; tot traseul e cu scări din pământ, mi s-a părut mai ușor decât cel de la Nam Xay Viewpoint din Vang Vieng, care e mult mai sălbatic.
Muang Ngoy
Din Nong Khiaw am făcut o excursie cu barca, căci ce poate fi mai plăcut decât să te plimbi pe apă, de la un sat la altul? Am plecat de dimineață cu barcagiul și, într-un cătun, am mai luat vreo 10 turiști care înnoptaseră acolo.
Muang Ngoy e un sat mai liniștit, cu cazări relaxante, ateliere de țesut și terase cu mâncare lao. Mi-a plăcut așa de mult pe acolo, încât am luat în calcul să îmi schimb traseul și să stau și în Muang Ngoy câteva zile.
În cele din urmă n-am făcut-o, dar la o altă vizită mi-ar plăcea să fac asta.
Phanoi Viewpoint
Destinația principală a fost un punct panoramic din Muang Ngoy – Phanoi Viewpoint. Muntele pe care ne-am urcat avea și o peșteră, care nu mi s-a părut așa de interesantă.
În vârf sunt două pavilioane cu priveliște panoramică, nici măcar nu erau singurul viewpoint din sat, mai erau cel puțin două în alte locuri.
Tad Mok Waterfall
Următoarea oprire a fost la cascada Tad Mok, la care se ajunge după un drum de 40 de minute dintr-un sat de pe malul râului. Am mers peste câmpuri de orez, pârjolite de soare (era sezon uscat).
Cascada a fost drăguță și puteai face baie în ea, dar ghidul a mers așa de repede la dus, încât mi-a stricat plăcerea plimbării. Am devenit, în ultima vreme, un slow traveler – îmi place să vizitez ceva pe îndelete, fără să fiu zorită de la un loc la altul.
De la cascadă am plecat înaintea grupului și am făcut drumul înapoi mult mai încet. A fost ca și cum am mers pe cu totul alt drum. Am avut timp să mă uit la peisaje, m-am întâlnit cu animale, de la o văcuță la o pisică și căței, și m-a amuzat să văd o cafenea într-o debara, care duminica era închisă.
Trebuie să fie tare frumos acolo când sunt verzi lanurile de orez, acum totul era pârjolit de soare și recolta fusese strânsă.
Lucruri utile: excursia a costat 30 USD sau 655.000 kip și a inclus un prânz modest – orez în frunză de banană. Nu am plătit intrare la viewpoint, la cascadă sau alte bilete. Înainte de a ajunge în sat, poți face ultima bucată de drum cu caiacul, dar se făcuse brusc frig și am zis pas.
Nong Khiaw, satul
Nong Khiaw e un sat care trăiește din turism, e mic și cochet, traversat de un pod, și e plin de străini cu rucsacul în spate și mici agenții care vând tot felul de excursii prin jur.
Mâncare
În Nong Khiaw am descoperit ce bună e papaya salad, pe care o evitasem crezând că e ceva dulce. Se face cu papaya verde, suc de lime și alte mirodenii, e picantă și bună, merge foarte bine cu niște cartofi prăjiți din aceia buni, nu congelați și fără gust.
Cazare
Am stat la Sythane Guesthouse, care e chiar în centru. Au camere simple, la un preț decent. În Nong Khiaw sunt și cazări elegante, mici vile chiar pe malul apei.
Cum ajungi în Nong Khiaw
Nong Khiaw nu are gară. Din Luang Prabang am luat un microbuz până în Nong Khiaw, drumul a durat vreo patru ore.
Am rezervat pe 12go.asia, m-au preluat de la cazarea din Luang Prabang și m-au lăsat în autogara din Nong Khiaw. Acolo sunt tuk-tuk-uri care așteaptă, șoferul ne-a dus pe toți, pe rând, fiecare acolo unde avea cazare.
La întoarcere a fost la fel, doar că m-au preluat din centrul Nong Khiaw și m-au lăsat la cazarea din Luang Prabang. Biletul a costat 13-14 USD, în funcție de operator, transportul fiind cu microbuze confortabile.
Laos relief: între Luang Prabang și Nong Khiaw, drumul trece printre munți, iar șoseaua are multe gropi de la TIR-urile care vin și pleacă spre China. Pentru mai multe imagini din Laos, citiți celelalte articole.
