India de la Muzeul Satului: Namaste!

Nu am fost în nici un an la Namaste India și probabil nu ajungeam nici anul ăsta dacă planul pe care mi‑l făcusem inițial pentru sâmbătă ar fi rămas în picioare. Și tocmai când mă gândeam unde aș putea merge să fie și frumos și cu locuri interesante de fotografiat mi-am amintit de Muzeul Satului. Și de India!

Am găsit pe-acolo haine aduse din străinătățuri, accesorii (eu mi-am luat o brățară), condimente, cărți, mâncare indiană, povești și fotografii. M-am întâlnit cu Ioana de la Viajoa, am subtilizat niște broșuri despre India și mi-am ales dintr-o cutiuță un proverb bengalez. Cică trebuie să stau departe de râurile mari, șoselele mari și oamenii bogați! Nu prea mi-a plăcut proverbul ăsta, care e problema cu râurile mari, șoselele mari și oamenii mari bogați? Noroc că nu scria nimic despre aeroporturile mari, că atunci chiar că era tragic 😊

În sfârșit, îndreptându-mă spre ieșire am tras cu urechea la un cuplu româno-indian în devenire: ea, frumușică și îmbrăcată într-un sari, îi explica indianului îmbrăcat în portul lor tradițional cum e cu oamenii care „te adaugă” fără să te cunoască, doar ca să vorbească cu o fată drăguță. Și că ei nu-i prea place asta. Să o adauge, adică. Zău că limba noastră e tot mai ciudată pe zi ce trece, deși sunt convinsă că el a înțeles-o perfect, la cât de atent o asculta.

În orice caz eu am de gând să-mi cumpăr un sari tocmai din India, când o să ajung și acolo. Probabil n-o să-l folosesc decât la vreun Christmas party tematic, cum s-a întâmplat și cu kimono-ul (yakuta) din Japonia, dar și ce dacă! Lucrurile inutile îți rămân cele mai dragi…