Un muzeu fabulos: Muzeul Recordurilor Româneşti

Duminică am vizitat un muzeu fabulos, dar mai puțin cunoscut publicului larg – Muzeul Recordurilor Româneşti, care cuprinde mai multe colecții private printre care cele mai mari colecții din lume de fiare de călcat, trivete (suporturi pentru fiare de călcat) și tirbușoane.

Muzeul Recordurilor Româneşti

Cine s-ar fi gândit că un banal obiect casnic precum fierul de călcat poate lua atâtea forme, îngloba mai multe tehnologii inovatoare la momentul respectiv, poate fi construit din cele mai diverse materiale, de la bronz până la sticlă, și poate fi un obiect de design la care să te uiți cu admirație?

Muzeul Recordurilor Românești se întinde pe cinci nivele dintr-o clădire din fostul Cartier Evreiesc din București, strada Parfumului 25-27: peste 30.000 de fiare de călcat expuse pe două etaje, un etaj întreg cu tirbușoane, altul cu aparate foto vechi și alte colecții mai mici care care cuprind de la lămpi la mașini de cusut sau telefoane. Ultimul etaj este în curs de amenajare și va găzdui colecția filatelică pe care nu am vizitat-o încă.

Am aflat despre Muzeul Recordurilor de la o cititoare (thanks, Adriana!) și evident că m-am autoinvitat imediat 😀 Pentru că momentan muzeul nu este deschis publicului larg și primește în vizită doar grupuri mai mari, i-am întrebat dacă mă pot primi și pe mine într-una din zilele de weekend în cazul în care aveau deja un grup la care să mă pot alătura. Nu aveau, dar pentru că Victor Bota, directorul general al muzeului, avea drum până la muzeu în ziua respectivă am fost invitată să vizitez și eu muzeul.

Am avut, astfel, un ghid extraordinar care mi-a povestit o grămadă de lucruri despre obiectele expuse acolo, de la istoria lor până la tehnici folosite în trecut, cu mai mult sau mai puțin succes: de la primul fier de călcat realizat din piatră până la obiecte din ce în ce mai stilizate și mai sofisticate, fierul de călcat e personajul principal în acest muzeu care a primit până acum mai multe certificări Guinness.

Fiare de călcat și trivete

Vizitarea Muzeului Recordurilor a început cu sala care adăpostește obiectele mai masive și de importanță mai mică: sobe la care se alimentau fiare de călcat, un godin și multe fiare de călcat și trivete, inclusiv unele atent decorate, cum sunt trivetele evreiești:

Primul fier de călcat din lume?

O variantă simplificată de fier de călcat la care, dacă îndrepți mânerul obții un alt obiect util – un vârf de suliță:

Fierul de călcat cu mâner detașabil:

Fierul de călcat cu horn:

Varianta cu alimentare cu benzină:

..și cea cu alimentare cu gaze:

Aparat pentru făcut pliuri:

Un fier de călcat unguresc:

Ceva simpatic și inutil – fierul de călcat locomotivă, cel mai scump fier de călcat din lume:

Tirbușoane

Tirbușoanele vin și ele cu propria poveste și o colecție impresionantă, cu mai multe piese unicat, de la cel mai scump tirbușon vândut vreodată la o licitație publică până la tirbușoane cu două lamele sau tirbușoanele lady-legs. De pistolul-tirbușon știați? 🙂 Sau că tirbușonul a fost folosit, în trecut, și pentru sticluțele de parfum sau sticlele de bere?

Cel mai scump tirbușon vândut la o licitație publică a fost confecționat dintr-o bucată de metal extrasă din Podul Londrei:

Cel mai mic tirbușon din lume, o mică bijuterie fără utilitate practică:

Tirbușonul-pistol:

Aparate foto și alte colecții

La etajul trei sunt mai multe colecții mai mici la care încă se lucrează, unele etichete nu corespundeau cu ceea ce era expus, semn că obiectele încă nu își găsiseră locul lor definitiv. În afară de aceste etaje mai există unul care cuprinde colecția de timbre, pe care nu am văzut-o (încă).

Cum poți vizita Muzeul Recordurilor Româneşti

Adresa: Strada Parfumului 25-27, București. Intrarea în Muzeul Recordurilor Româneşti nu este marcată în stradă.

Vizitare: doar pe bază de programare, momentan pentru grupuri mai mari.

Mai multe informații: site-ul muzeului, Adrianka, Dana Gonț.

Cei de la Muzeul Recordurilor Româneşti sunt interesați de colaborări cu alte companii sau instituții culturale astfel încât, în timp, să se poată autofinanța – îi puteți contacta la office@museumofromanianrecords.com. Le mulțumesc încă o dată pentru că m-au primit cu atâta amabilitate și și-au făcut timp pentru mine 🙂

Alte locuri de vizitat în București

10 locuri cool din București pe care să le vezi vara asta.