Excursie de o zi prin Covasna, o zonă mai puțin cunoscută și promovată, deși e la mică distanță de Brașov și se ajunge destul de ușor (cu puțin noroc) și din București: Cernat (Muzeul Etnografic „Haszmann Pál”, Cetatea Ika) – Ojdula – Târgu Secuiesc, cu oprire pentru un gulaș delicios și un curcubeu pe autostradă.
Muzeul Etnografic „Haszmann Pál” din Cernat
Cum am ajuns în Covasna a început să plouă mocănește de mi s-au scufundat în ploaie toate așteptările pentru excursia asta. Un muzeu secuiesc, ce puteam vedea acolo…? Până la urmă s-a dovedit că Muzeul Etnografic „Haszmann Pál”, de care nu auzisem niciodată până atunci, a fost cea mai faină parte a excursiei!
Muzeul a fost fondat de Pál Haszmann, iubitor de obiecte de artă populară și învățător iubit de comunitatea din Cernat care i-a donat de-a lungul timpul lucruri vechi și prețioase, de la obiecte etnografice la exponate cu caracter istoric, tipărituri vechi, utilaje agricole și multe altele.
Vizita a început într-o cămăruță cu multe cărți în care un domn în vârstă ne-a vorbit atât de frumos despre înțelegere, comuniune și valorile oamenilor de acolo (întâi e familia, apoi religia, apoi școala; inițial a vrut să pună religia pe primul loc, dar s-a corectat – familia e mai importantă), totul într-un grai românesc fără cusur. La muzeu funcționează și o școală populară la care se învață sculptatul în lemn – multe exponate frumoase decorează curtea și casele din muzeul în aer liber.
Povestea cea mai frumoasă este cea a Conacului Damokos, care a fost folosit pe vremea comuniștilor drept grajd pentru porci și a fost salvat de localnici care l-au curățat și restaurat cu forțe proprii. Înăuntru te așteaptă lăzi de zestre și piese de mobilier secuiesc, precum și o superbă colecție de cahle (plăci de teracotă folosite la construcția sobelor).
E minunat conacul, te plimbi prin încăperi și nu mai știi la ce să te uiți, la fotografiile vechi sau la piesele decorative sau la cizmele atârnate de tavan… Apropo, în Cernat sunt 27 de conace 🙂 În subsolul conacului se găsește o colecție de godinuri, sobe cilindrice din metal – am mai văzut o colecție la fel de bogată la Muzeul Recordurilor Românești.
În curte se găsește una din cele mai mari colecții de utilaje agricole din țară (cea mai mare este la Slobozia), dar și case secuiești din Vârghiş și Belani și porțile secuiești ale familiei Miskolczy de la Pava, grinzi sculptate și multe altele. Citiți mai multe despre muzeu la ei pe site și vizitați muzeul, e minunat de frumos!
Adresă: Cernat 330, județul Covasna
Vizitare: biletul de intrare costă 10 lei
Turnul Cetății Ika
Lângă Cernatul de Sus se găsește Cetatea Ika, o fortificație medievală din care s-au păstrat turnul sudic (acum restaurat) și zidurile de incintă și turnul nordic (ruine). Am găsit turnul închis, pe vreme frumoasă e un loc bun de picnic acolo.
Ojdula
La Ojdula am chiulit de la atelierul de împletit pănușe și cel de kürtőskalács pentru o vizită la cimitirul Bisericii Romano-Catolice: frumoasă priveliștea spre dealurile din jur, primăvara și vara trebuie să fie fain să te plimbi pe acolo. Femeile din Ojdula s-au specializat în ateliere de kürtőskalács, aveau multe solicitări pentru așa ceva – am aflat că un colac secuiesc autentic se dă cu un sirop cu zahăr și suc de lămâie și atât și se mănâncă cât ai zice pește.
Târgu Secuiesc
Până am ajuns în Târgu Secuiesc a ieșit și soarele: centrul orașului e frumușel foc, mi-a amintit de alte orașe din Banat, același stil arhitectonic, aceeași geometrie a piețelor. Mi-ar fi plăcut să zăbovesc mai mult acolo.
