Nu pot asocia Monaco (și implicit Monte Carlo) decât cu povești cu James Bond, intrigi fastuoase și decoruri și mai și. În general locurile prea faimoase, rezervate bogătașilor planetei, nu mă interesează decât ca o curiozitate de jumătate de zi, ceva de bifat pe lunga listă a călătoriilor.
Am început vizitarea la Cazinoul din Monte Carlo (un cartier al Monaco-ului, nu un oraș în sine așa cum greșit am crezut multă vreme). Se intră acolo ca la muzeu și doar dacă tragi după tine vreo cameră foto sau un rucsac prea mare ești îndrumat către garderobă, altfel nu te oprește nimeni să faci turul sălilor luxoase și să caști gura în cel mai turistic mod posibil. Totuși, să iei masa în strălucitorul local al cazinoului nu este, probabil, pentru fitecine, și în pragul acelei săli e imposibil să nu simți ceea ce ești de fapt: un sărăntoc care cască gura.
Spre deosebire de stațiunile cochete de pe malul Mediteranei, cu cartierele sale vechi și străduțele înguste, Monaco pare construit aproape în întregime din blocuri turn ce se înalță semeț către cer. Motivul este simplu: lipsa acută de spațiu în acest mini-oraș înghesuit între munte și mare. Pentru o priveliște frumoasă e recomandată o plimbare sus, la Palatul Grimaldi, de un roz pal: portul, munții, blocurile turn și marea îi bucură pe turiștii de o zi.
Ulterior însă aveam să descopăr o panoramă și mai spectaculoasă: de pe un colț de stâncă din spatele cimitirului din La Turbie, pe Grande Corniche – un loc solitar, descoperit întâmplător, de unde se poate vedea tot statul Monaco, cu mare, munte și ce mai au ei pe acolo. Uneori se confirmă că cele mai bune lucruri sunt, totuși, gratis.
Cât am cheltuit până la urmă pe tărâmul oamenilor bogați, tax-free? Păi exact zero lei: enervată că abonamentul meu nu era valabil decât de la Cap D’Ail încolo, spre Nisa, am trecut granița per pedes (preț de vreo 200 de m) și am așteptat liniștită autobuzul.
Cum se ajunge acolo: din Nisa se ajunge cu autobuzul 100 Ligne D’Azur din stația J. C. Bermond (lângă piața Massena), biletul costă 1 Euro și călătoria durează aproximativ o oră sau cu expresul 100x, biletul costă 4 Euro. Atenție, pe linia 100 abonamentele Ligne D’Azur, cum este cel de 7 zile, sunt valabile doar până la Cap D’Ail!
Alte locuri lângă Monaco, pe Coasta de Azur
Saint Jean du Cap Ferrat, Grasse, Menton, Peille, La Turbie, Cannes, Éze, Nisa.
Anul acesta cred că a fost pentru mulți anul Coasta de Azur 🙂 Frumoase imagini!
Mai ales pentru unele fete cu blog 🙂