Miercurea Ciuc și ținutul secuiesc primăvara înseamnă mult verde împrăștiat pe dealurile din jur. Îmi place mult să mă plimb prin Transilvania și, uitându-mă pe hartă, am realizat că n-am fost niciodată în Miercurea Ciuc, ocazia perfectă pentru a vizita locurile de acolo: Șumuleu Ciuc, Cetatea Miko sau Muzeul Secuiesc al Ciucului, Biserica Mileniului și Băile Jigodin.
Șumuleu Ciuc
Șumuleu Ciuc e un cartier din Miercurea Ciuc, pe vremuri o comună separată. Am ajuns în oraș la amiază și, pentru că era cam înnorat și mi-era dor să mă plimb pe dealuri, am luat-o spre Șumuleu Ciuc.
Dealuri frumoase, o capelă franciscană sus, trasee pentru plimbări cu bicicleta: găsisem locul ideal pentru a respira puțin aer curat. Ici colo mai erau oameni care se plimbau cu câinii sau pe două roți, recunosc că nu mă așteptam să pot hoinări așa liber, în alte locuri e plin de garduri.
Șumuleu Ciuc e un renumit loc de pelerinaj, cu semnificație specială pentru comunitatea catolică maghiară. Tradiția își are originea în secolul al XV-lea, când Papa Eugen al IV-lea a aprobat în 1444 un pelerinaj cu donații pentru finalizarea bisericii aflate în construcție.
Biserica franciscană din Șumuleu Ciuc a fost construită între anii 1442-1448, pe locul uneia mai vechi și e o comemorare a victoriei obținute de voievodul Iancu de Hunedoara la Sântana de Mureș.
De pe dealuri ai o vedere frumoasă spre oraș și zona înconjurătoare. Am vrut să continui plimbarea și, în loc să mă întorc pe străzile din oraș, am găsit pe hartă un traseu ocolitor spre Băile Jigodin, unde aveam cazare, așa că am luat-o într-acolo.
Cetatea Miko sau Muzeul Secuiesc al Ciucului
Cea mai importantă atracție turistică în Miercurea Ciuc este Muzeul Secuiesc al Ciucului, amenajat în Cetatea Miko. Castelul are bastioane italienești și a fost construit în secolul al XVII-lea de Francisc Mikó, un politician, diplomat și memorialist secui.
Eram sceptică dacă să-l vizitez sau nu, mă temeam să nu fie un muzeu prăfuit și plictisitor, dar s-a dovedit un loc foarte interesant, în care am aflat câte ceva despre plăcuțele de geantă ale cuceritorilor maghiari (erau Însemne de rang bărbăteşti maghiare din secolul al X-lea), despre Kristó János, sculptor în lemn din Cozmeni, și istoria locului care se împletește cu cea a României mari.
Kristó János a fost un sculptor în lemn născut în 1864, descoperit târziu, dar care a lăsat, cu modestie, superbe piese de mobilier din lemn. Au existat mai multe surse pentru tezaurul de modele al lui Kristó: elemente de sculptură populară, influență Art Nouveau, motive florale – lalele, trandafiri, crini -, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, creaturi mitologice.
În muzeu e recreată o mică farmacie, o sufragerie comunistă și săli care spun istoria secuilor în ultimele secole. Mi-a plăcut muzeul și am fost, la momentul ăla, singura vizitatoare în toată clădirea, până la final nu m-am întâlnit cu niciun alt angajat pe acolo. Mi-a lăsat o senzație de liniște și calm provincial, așa că la final am plecat de acolo așa de relaxată încât am uitat că lăsasem ceva la bagaje.
Orașul Miercurea Ciuc
Dacă la Brașov, Sibiu sau Sighișoara vezi mereu mulți turiști, e cu totul altă experiență să vizitezi orașe mai puțin populare în care te simți unicul turist din ziua aceea.
Miercurea Ciuc se laudă cu câteva lucruri remarcabile:
- Este cel mai mic oraș reședință de județ din România.
- Este considerat unul dintre polii frigului din România.
- Este un important centru universitar, cu Universitatea de Stat din Miercurea Ciuc și Universitatea Sapientia.
Orașul e micuț, are un centru cu clădiri cam comuniste, în care duminica era plin de localnici ieșiți la soare, dar are și o stradă pietonală cu case frumoase, pe care te poți plimba în direcția Șumuleu Ciuc.
Aproape de gară este Biserica Mileniului, o construcție mai puțin obișnuită proiectată de renumitul arhitect maghiar Imre Makovecz. Stilul este ”organic architecture”, un stil care pune accent pe integrarea armonioasă a clădirilor în mediul natural. Biserica e înconjurată de blocuri banale, care strică efectul dorit de arhitect.
Băile Jigodin
Am avut cazare în Băile Jigodin, localitate lipită de Miercurea Ciuc (sunt 2 kilometri din Băile Jigodin până în centrul Miercurea Ciuc).
Mi-a atras atenția Capela Sfânta Treime: a doua zi, la Muzeul Secuiesc al Ciucului, am aflat că avea o istorie, a fost ridicată în secolul XVI de familia Czakg sau Petelea, capela dezvăluindu-și originile gotice prin bolta nervurată a sanctuarului și ancadramentele decorate.
La Băile Jigodin sunt și…băi, dar în vizita mea scurtă nu m-am prins unde sunt.
Cazare și mâncare în Miercurea Ciuc
Am stat la Betty Panzio în Băile Jigodin, o noapte de cazare a fost 80 de lei. Chiar dacă nu ești în centrul orașului, de acolo până în buricul târgului sunt vreo 2 kilometri.
A doua zi voiam să mă răsfăț din nou cu ceva mâncare secuiască: greu de tot să alegi între gulaș și ciorba de cartofi cu tarhon sau între găluște cu prune și…găluște cu prune. Am fost la Restaurantul Gambrinus, era plin duminica la prânz.
Din București ajungi în Miercurea Ciuc cu trenul, la dus a trebuit să schimb în Brașov, la întoarcere a fost tren direct. Drumul durează vreo 5-6 ore, dar pentru mine a meritat.
De unde vine Ciuc?
Și…de unde vine acest Ciuc, până la urmă? Există două posibilități pentru originea numelui „Ciuc”:
- După râul Ciuc: Miercurea Ciuc este situată pe malul râului Olt, însă o ramificație a acestuia se numește Râul Ciuc.
- După ținutul secuiesc Ciuc: zona în care se află Miercurea Ciuc a făcut parte din Ținutul Secuiesc Ciuc, o regiune administrativă istorică locuită predominant de populație maghiară.
Ce mai poți vizita în Ținutul Secuiesc
Cetatea din Sfântu Gheorghe și alte surprize secuiești
Drumeție pe Piatra Secuiului
Cu bicicleta la Cetatea Trascăului
O săptămână de workation în Rimetea
Prin Covasna: Muzeul „Haszmann Pál”, Cetatea Ika, Ojdula și Târgu Secuiesc
