Mănăstirea Haghartsin și șeicul din Sharjah

La mică distanță de Goshavank, la capătul unui drum care șerpuiește prin munți împăduriți, se găsește Mănăstirea Haghartsin. Locul în care a fost construită mănăstirea este deosebit de frumos: totul în jur este verde, înconjurând din toate părțile micul așezământ din secolul 13 – cei din grupul cu care am fost în excursie au fost toți de acord că Haghartsin este „very romantic”.

Spre deosebire de Goshavank aici nu se găsește nici un sat în jur și nici tarabe care să vândă fleacuri sau vreo parcare urâtă. Parcă ai fi ajuns într-o poveste, iar Haghartsin chiar are o astfel de poveste, una, de altfel, foarte nouă.

Frumusețea locului și a mănăstirii medievale au atras atenția unui șeic care a donat o sumă considerabilă de bani (în jur de 1,7 milioane dolari) pentru renovarea ei și construirea unui drum de acces până la mănăstire. Ghidul ne-a spus că numai cu un an în urmă drumul era neasfaltat și era destul de dificil pentru mașini să ajungă acolo. Acum totul arăta impecabil și îngrijit, iar în curte se pregătea o nuntă – de altfel Haghartsin este locul ideal pentru o astfel de ceremonie.

Șeicul impresionat de frumusețea Haghartsinului este Dr. Sheikh Sultan bin Mohamed Al-Qasimi – conducătorul emiratului Sharjah, din Emiratele Arabe Unite. Ca într-o poveste din O mie și una de nopți un musulman bogat salvează de la ruină o veche mănăstire creștină. Și asta în condițiile în care turcii otomani (alți musulmani) s-au făcut vinovați de genocid asupra armenilor, iar relațiile dintre Armenia și alte țări sunt destul de delicate când vine vorba de asta. Șeicul ar fi spus într-un discurs:

the symbolism, that a representative of the Islamic religion becomes a sponsor of Haghartsin monastic complex, will penetrate the souls of all the faithful and awaken the awareness that we are the children of the one and same God, called to praise Him on this Earth.

(Yearbook of Muslims in Europe, Volumul 6)

După ce m-am plimbat peste tot am ajuns în spatele mănăstirii, la un trunchi ars de copac, ca o scoică protectoare. Uf, Haghartsin chiar este „very romantic” și foarte frumos, neapărat de mers acolo dacă ajungeți în Armenia.