„Asta nu e o grădină obișnuită“, spune Henry la Louveciennes. „E misterioasă, plină de semnificații.”
Data trecută când am fost în Suedia am fost prin iulie și am prins vara nordică și un soare care nu se mai lăsa dus de pe cer. Nimic de genul ăsta în luna mai, în sudul Suediei. În schimb am găsit în Lund o primăvară ”in full bloom”: pomi înfloriți, magnolii grele de flori, lalele care se înghionteau între ele de multe ce erau și străzi încărcate cu alb.
Lund nu abundă în atracții turistice și e ușor să îl treci cu vederea din cauza asta: e un oraș universitar, cu un campus imens prin care poți plimba nestingherit, clădiri frumoase din cărămidă și multe spații verzi.
Grădina Botanică era plină de vizitatori la vârsta a treia și o pajiște numai cu lalele. Un centru cochet cu o catedrală impunătoare, dar și un mini-cartier cu case colorate și străduțe ca un labirint pe care să te pierzi. Plecasem spre Lund cu gândul că îmi pierd vremea pe acolo și am fost pedepsită pentru necredința mea cu cele mai încântătoare flori pe care nu apucasem să le admir primăvara asta în România.
Niciun comentariu