Luang Prabang e orașul acela elegant pe care nu te-ai aștepta să îl întâlnești într-una din cele mai sărace țări din Asia de Sud-Est. E patrimoniu UNESCO, are apusuri pe Mekong pe care le vei ține minte, o cascadă – Kuang Si, un centru istoric elegant și o mulțime de temple.
Luang Prabang, Laos
Principala stradă din Luang Prabang e Kounxoau Road, acolo sunt Muzeul Național și o grămadă de restaurante chic, cu măsuțe pe stradă. Sunt localuri turistice, cu prețuri mai mari, dar m-am oprit acolo în prima zi pentru niște cârnați laoțieni și o priveliște frumoasă.
Fluviul Mekong
Luang Prabang e străbătut de două râuri, Mekong și Nam Khan. Țărmul Mekong-ului are restaurante și cafenele cu vedere la râu, o parte dintre ele se deschid după ora 16:00, când încep pregătirile pentru apusul soarelui.
Apusul pe Mekong
Cel mai frumos moment în Luang Prabang? Să vezi apusul de pe una dintre zecile de bărci care fac plimbări acolo. Plimbarea începe pe la 16:30, într-un ritm relaxant, apoi barca se oprește într-un loc de pe râu de unde se vede bine apusul și… stă.
Am așteptat acolo aproape o oră, cu muzică în surdină și soarele topindu-se în spatele dealurilor, superb! Alternativ, se organizează aceste plimbări cu cină inclusă și karaoke, un fel de discotecă pe barcă, ceva ce mie nu-mi place.
Plimbările cu barca se pot cumpăra pe loc. Eu am avut plimbarea inclusă gratuit de la cazare (erau aceiași proprietari) – Sa Sa Lao Cruise se numesc și am avut o băutură și niște gustări incluse, muzică potolită, iar la final au făcut o chestie foarte drăguță: ne-au dat niște frunze de bananier și ne-au spus să scriem pe una o dorință și pe alta o apăsare.
Frunzele cu dorințe le-au pus într-un acvariu cu pești pe care i-au eliberat în râu după apusul soarelui, iar cele cu probleme și apăsări le-au legat de un bolovan și le-au dat drumul în Mekong.
Lucruri utile: plimbarea cu barca e 100.000-120.000 kip, cea cu cină inclusă e 250.000 kip, biletele se iau de pe malul râului Mekong.
Phousi Hill
Pentru o priveliște panoramică asupra Luang Prabang, mergeți pe Phousi Hill, un deal în vârful căruia e construită o stupa și sunt mai multe mici temple. Locul e foarte drăguț, vezi orașul de sus din mai multe unghiuri și e un loc bun pentru fotografii.
În vârful Phousi Hill, într-un loc cu priveliște panoramică, au venit două fete Lao la mine și m-au rugat să le fac o poză. Ok, zic, și mă pregăteam să prind peisajul când m-am trezit înconjurată pentru un selfie. Am făcut și cu telefonul meu, să fie egalitate.
Lucruri utile: biletul de intrare costă 30.000 kip; sunt mai multe intrări pentru Phousi Hill, cea principală e de pe Kounxoau Road, eu am urcat de pe o altă stradă paralelă, Kingkitsarath Road.
Cascada Kuang Si
Kuang Si e una dintre cascadele de lângă Luang Prabang și cea mai mare. Am cumpărat o excursie de la recepția hotelului și am plecat la 11:00 spre cascadă.
E un complex mai mare acolo, cu foarte mulți vizitatori, și am avut timp pentru vizitare până la 14:30. Cascada are mai multe niveluri, cascada mai mare are aproximativ 50 de metri.
Vezi totul în cinci minute, așa că, în restul timpului, ai de ales între: bălăceală în piscinele naturale ale cascadei, drumeție ușoară până în vârful cascadei sau tiroliana din vârful cascadei. Am început să urc traseul până în vârf, crezând inițial că e scurt (nu e!), urci și tot urci, apoi ajungi sus, unde vezi cum se prăbușește apa care formează cascada.
Sus e o terasă pentru care se plătește intrare și poți lua o cafea și o gustare, cu o vedere frumoasă în fața ochilor. Dacă ești mai aventuros, există o tiroliană care coboară din vârful cascadei până jos, la baza ei.
O tiroliană peste o cascadă? De ce nu?! Mi-am luat bilet, deși eram îmbrăcată în rochie, și m-am dus să mă echipez. Recunosc că a fost un moment când m-am întrebat dacă e o idee bună.
M-am mai dat cu tiroliene, dar erau mai ușoare, asta din Luang Prabang are cinci secțiuni, cea mai lungă bucătă are 350 de metri. Între o secțiune și alta trebuie să treci pe niște podețe din metal care se hățână, iar în două locuri cobori pe sfoară din vârful unui copac.
Cel mai greu a fost să mă las să alunec, e rezistența aceea a minții care te avertizează că o să cazi, după care te duci la vale așa de fain, încât ai vrea să tot repeți experiența. Am avut doi instructori, unul în fața noastră și unul rămânea la urmă, iar în afară de mine au mai fost doi turiști, așa că instructorii ne-au spus ce să facem.
A fost distractiv, dar totul a durat cam o oră și, până am ajuns la baza cascadei, se făcuse deja 14:30 și am alergat să prind mașina, toată lumea mă aștepta de câteva minute!
Mi-a părut rău că excursia nu includea și alte opriri. Pe la mijlocul drumului erau două cafenele într-un lan de orez, niște locuri foarte simpatice pentru fotografii. În ianuarie, orezul e deja cultivat în Laos, acolo era păstrat verde pentru turiști.
Lucruri utile: biletul de intrare pentru cascadă costă 60.000 kip, biletul pentru tiroliană costă 25 USD sau 580.000 kip, iar excursia a costat 120.000 kip (excursia nu include intrarea la cascadă sau tiroliană, e doar transportul până acolo).
Alei
În centru sunt o mulțime de alei care o iau înspre râu și acelea sunt cele mai simpatice: pietonale, cu locuri cochete pitite ici și colo și o atmosferă de vacanță.
Pe una dintre străzi e Institutul Francez din Luang Prabang, am intrat acolo să văd o parte din expoziția lor și să fac poze.
Muzeul Național
Luang Prabang se numea inițial Muang Sua și i s-a schimbat numele în onoarea statuii lui Buddha, care a fost adusă acolo în jurul anului 1359. Statuia sacră Pra Bang a fost dăruită regatului Lan Xang de către regatul Khmer în secolul al XIV-lea, așa că numele orașului poate fi tradus ca „Marele Buddha Prabang”, „Luang” însemnând „regal” sau „nobil” în limba laoțiană.
Buddha Pra Bang este expus în Muzeul Național din Luang Prabang, anterior Palat Regal, statuia fiind păstrată într-o cameră specială, fiind unul dintre cele mai sacre obiecte din Laos.
Complexul e destul de mare, iar templul budist se zărește cel mai bine de pe stradă, când urci spre Phousi Hill. Ca să vizitezi fostul palat regal, acum muzeu, trebuie să îți lași geanta și telefonul sau aparatul foto într-o boxă care e în altă clădire, destul de departe, apoi vizitezi o serie întreagă de încăperi cu mobilă de pe timpuri: dormitorul regelui, al reginei etc.
Nu prea mi-a plăcut, m-am învârtit pe acolo în fugă și, la fel ca la Palatul Regal din Kathmandu, de abia așteptam să plec. Exponatele sunt explicate prost, fără un ghid nu vei înțelege mare lucru.
Lucruri utile: biletul de intrare costă 60.000 kip.
Wat Xieng Thong
Wat Xieng Thong e cel mai important templu din oraș și e simbolul Luang Prabang. A fost construit în 1560 de către regele Setthathirath și a fost folosit pentru ceremonii regale, inclusiv pentru încoronări, fiind acum un important loc de pelerinaj.
Templul e mai la marginea orașului și majoritatea turiștilor ajungeau acolo cu o excursie organizată, dar nu ai nevoie de așa ceva, în 10 minute de mers pe jos ești acolo. A fost drăguț să văd niște doamne laoțiene în costume tradiționale și să le pot face o fotografie.
Lucruri utile: biletul de intrare costă 30.000 kip.
Heuan Chan Heritage House
Heuan Chan Heritage House e o casă tradițională laoțiană din lemn din secolul al XIX-lea, fosta locuință a unei familii nobile din Luang Prabang, acum muzeu.
Vizitezi interiorul și poți lua un ceai sau altă băutură și să te relaxezi în grădină, dar cel mai interesant e că au pus multe panouri care explică obiceiuri din cultura laoțiană, în special cea din Luang Prabang.
Lucruri utile: biletul de intrare costă 30.000 kip sau 40.000 kip (ai o băutură inclusă); în interior poți închiria costume tradiționale Lao și să îți faci fotografii. Erau mulți localnici care făceau asta, mi-a amintit un pic de Seul și costumele frumoase de acolo.
Wat Mai Suwannaphumaham
Lângă Muzeul Național e Wat Mai Suwannaphumaham, o mănăstire construită în 1796. E un loc liniștit, cu un templu cu acoperiș cu patru niveluri – foarte interesant stilul ăsta în Laos.
Lucruri utile: biletul de intrare costă 20.000 kip.
Wat Pa Phai
Sunt o grămadă de temple în Luang Prabang, acesta are o atmosferă primitoare, cu o grădină frumoasă.
Lucruri utile: intrarea este gratuită.
Wat Siphoutthabat Thippharam
Aproape de râul Nam Khan e Wat Siphoutthabat Thippharam, la baza dealului pe care e Phousi.
Mâncare în Luang Prabang
Dacă ajungeți în Luang Prabang, trebuie să încercați și mâncarea specifică orașului. Câteva feluri tradiționale de mâncare includ:
- Sai Oua (cârnați laoțieni) – cârnați tradiționali din carne de porc, aromatizați cu ierburi proaspete (frunze de kaffir lime, lămâiță), usturoi și ghimbir.
- Laap (salată de carne tocată) – salata națională a Laosului este făcută din carne tocată (de obicei pui, porc sau pește), amestecată cu lime, chili, ceapă și ierburi proaspete.
- Tam Mak Hoong (salată de papaya verde) – o salată proaspătă și crocantă, făcută din papaya verde rasă, amestecată cu sos de pește, lime, chili și arahide.
- Orez lipicios sau sticky rice (Khao Niew) – alimentul de bază în Laos, servit la aproape fiecare masă.
Sunt mai multe preparate, pe astea le-am încercat eu.
Luang Prabang are multe restaurante pentru toate bugetele. Dacă totuși vreți să încercați mâncare tradițională gătită cum trebuie, sunt câteva localuri recomandate și de alți turiști.
Am mers la Khaiphaen, în zona centrală. E un restaurant cu câteva mese și pare că e tot timpul plin. Când am ajuns eu, nu mai aveau nicio masă liberă, dar mi-au rezervat-o pe următoarea care se elibera. Au doar câteva produse în meniu, porții mai degrabă de degustare (a trebuit să mai comand ceva ca să nu simt că plec de acolo înfometată), dar mâncarea e bună.
Am luat Chicken and mint laap with roasted squash, un fel de dip din vinete cu crackers din alge (au fost bune) și un shake din ananas și fructul pasiunii, delicios.
Lângă râu e un restaurant cu mâncare Lao și prețuri non-turistice, se numește Puck Luck Kitchen.
Coffee Express – café & shop e o cafenea mai departe de centru, dar cu o atmosferă faină. Am fost acolo de două ori cu laptopul după mine ca să lucrez. Au cafea bună, măsuțe pe malul unui iaz cu nuferi și o pisică prietenoasă care și-a dat acordul pentru niște magneți luați de acolo.
Cazare în Luang Prabang
Am stat la Sa Sa Lao, într-un fel de bungalow, o cazare destul de populară pentru atmosfera sa relaxată, pe malul râului Nam Khan, dar pentru mine a fost cu plusuri și minusuri.
Cabanele, deși au un decor interesant, nu au nicio izolare fonică. Partea de sus a pereților are deschizături și auzi tot ce se vorbește în cafenea începând cu șapte dimineața sau ce vorbesc vecinii tăi la ei în cameră.
Sa Sa Lao e la vreo doi kilometri de centrul orașului, așa că făceam cam jumătate de oră până acolo. Dar drumul trece pe marginea râului în mare parte și e frumos.
La plecarea din Luang Prabang, am stat la Mao Pha Sok Riverside Hotel, o opțiune mai bună acolo. E mai aproape de centru, are mic dejun inclus și e tot pe malul râului Nam Khan.
Cum ajungi în Luang Prabang
Am ajuns în Luang Prabang din Vang Vieng, cu trenul. Drumul a durat o oră și ceva. Mi-am cumpărat bilet de pe 12go.asia și nu a mai trebuit să îmi ridic bilet tipărit ca în Vientiane.
Gara e la ceva distanță de oraș. Când ieși din gară, trebuie să cobori în parcarea mare, acolo sunt shared taxi la preț fix – 40.000 kip – și șoferii își distribuie pasagerii în funcție de destinație.