Vara de abia începe și eu am văzut deja marea de trei ori anul ăsta. Și o s-o mai văd, chit că nu sunt mare amatoare de stat la plajă. Din punctul ăsta de vedere infotripul Litoralul meu mi s-a potrivit perfect pentru că am avut în permanență câte ceva de făcut. De exemplu:
Ia nămolu’, neamule, dar la Spa
Nămolul ăla care se vinde în sticluțe pe plajă nu este, din păcate, chestiunea bună și sănătoasă pentru care se duce lumea la Techirghiol, ci de cele mai multe ori e nămol care a fost deja utilizat în centrele de tratament și care nu mai are proprietăți benefice sau e luat de pe mal, nu din fundul lacului cum ar trebui.
Dacă ești fan nămol și spa poți merge la Hotel Europa să faci băi, tratamente și proceduri. Eu am încercat baia cu alge, care e relaxantă și hidratantă și miroase un pic a pește. Aș fi fost curioasă să văd cum e și dușul ciclonic, dar n-a avut nimeni curaj să îl încerce ca să-mi povestească cum e 🙂 Hotelul are patru stele, piscină și centre de conferință.
Ce nu mi-a plăcut: că nu au wireless pe etaje (doar la recepție) și netul pe cablu LAN nu a funcționat deloc, motiv pentru care m-am plimbat cu laptopul prin toate colțurile camerei ca să prind „clubanca” wifi, whatever that is…
În rest plaja era superbă, pustie și bătută de vânturi, iar apa rece ca gheața, nu te puteai apropia de ea.
Pe cai de furtună
A doua zi am fugit la Herghelia Mangalia să călărim și să vedem mânjii. Herghelia e una veche, înființată în 1928, cu cai pursânge aduși din Ungaria. Îmi plac la nebunie caii, felul în care te privesc cu curiozitate și cât de puternici și sperioși sunt, în același timp. Mânjii erau de la foarte mici la mai mărișori, stăteau cu mamele lor în țarc, iar unii dintre ei erau suficient de curajoși încât să se lase mângâiați.
Eu m-am grăbit prima să mă plimb cu calul în timp ce toată gașca rămăsese în urmă, așa că am făcut vreo 10 ture cu un căluț pensionar de 17 ani pe numele său Nuștiucum Bagdili. Alături se zărea Lacul Mangalia, iar cerul era de furtună – la 5 minute după ce m-am dat jos de pe cal s-a pornit așa o vijelie încât a trebuit să plecăm cu toții de acolo, căci se speriaseră caii de la atâtea tunete și fulgere.
Fain de tot locul ăsta, iar prețurile sunt decente: cu instructor – 50 lei / ora, 30 lei / 30 minute.
Ce nu mi-a plăcut: intrarea la herghelie nu este vizibilă din stradă, dacă nu ești atent ai toate șansele să ratezi poarta. Deci atenție, cum vii dinspre Eforie herghelia este pe partea stângă a drumului, imediat după Lacul Mangalia, înainte de a intra în oraș.
Căiăceală la Limanu
Până am ajuns la Limanu a stat și ploaia, numai bine pentru o tură cu caiacul pe lac. Pentru unii, căci alții au preferat să privească totul cu o cafea în față 🙂 Limanu e retras și liniștit, există acolo un centru de închiriat caiace, un restaurant și câteva camere drăguțe care se pot închiria cu 180 lei pe noapte. Dacă vrei liniște acolo-i de tine! Da, e adevărat, din când în când mai trece un tren pe dealul de sus, lucru pe care l-am descoperit după ce am stat jumătate de oră pe calea ferată ca să fac poze, crezând că linia e dezafectată. Nu era, dar tot am avut timp să pozez caiacele care treceau pe sub pod, la întoarcere. De mers și încercat turismul de aventură…
Ce nu mi-a plăcut: că nu am petrecut o noapte acolo 😊
Cu velierul Adornate
Velierul e al Hotelului Vega și face curse de trei ore pe mare pentru orice turist interesat – un bilet costă 60 Euro de persoană. Dacă vi se pare mult gândiți-vă cât costă o plimbare de câteva minute cu “banana” pe mare și comparați cu cele 3 ore ale velierului – credeți-mă, e o experiență să mergi cu un vas cu pânze, iar ăsta e un vas minunat.
Sub punte e o sală de mese, iar pe fundul vasului sunt camere de dormit, dar nu știu dacă poate dormi cineva acolo, tangajul se simte atât de tare acolo jos încât m-a luat cu amețeală. Se recomandă să luați o pastilă pentru răul de mișcare înainte de a urca pe vas sau măcar să aveți una la voi. Eu am luat o pastilă înainte și nu am avut nimic, dar alții mai curajoși au cerut una doar după ce am ajuns în larg 😊
Vasul va face cursele acestea de 3 ore în fiecare weekend, chiar dacă sunt doar două persoane interesate care își cumpără bilet. Din câte am înțeles portul de plecare va fi Tomis (noi am plecat din portul Midia din motive tehnice gen nisip in port ș.a.m.d.), dar cel mai bine verificați înainte, când vă faceți programarea.
Ce nu mi-a plăcut: frigul ocazional. În funcție de cum bate vântul în larg se poate face frig și deși aveam o haină pe mine tot am tremurat la un moment dat.
Vega, hotelul lui Nea Mărin Miliardar
Habar n-aveam că ăsta e hotelul în care s-a filmat Nea Mărin Miliardar sau că e singurul de cinci stele din Mamaia. Ce ne-a plăcut la toți (în afară de serviciile ireproșabile) și i-am și lăudat pentru asta a fost prezența lor pe social media: știau că suntem acolo și reacționau imediat la tot ce postam pe Facebook. Hotelul are și un spa mai micuț, cu o saună și jacuzzi.
Ce nu mi-a plăcut: camerele mi s-au părut destul de mici, dar din păcate nu ai cum să modifici structura moștenită de la Nea Mărin…
La degustat vinuri la Murflatar
În ultima zi ne-am oprit la Murflatar, care e cea mai cea podgorie din țară (cea mai mare cramă, cea mai mare capacitate, ș.a.m.d.). După ce ne-am plimbat prin cramă și am văzut și instalațiile, am trecut la degustat: Sec de Murflatar, Muscat Otonel, Sable Noble, Trei Hectare Fetească Neagră și Lacrima lui Ovidiu. Lacrima a fost cel mai de succes vin, s-a și vândut o cutie numai de “lacrimi”.
Masa de prânz am luat-o la Restaurantul Murflatar care e la vreo 2 km de fabrică, în mijlocul unor dealuri numai cu viță de vie. Fiind un restaurant țărănesc, mâncarea e tradițională, adică bună și grea, puțin cam prea grea pentru gustul meu.
Ce nu mi-a plăcut: chelnerița care atunci când cineva a cerut o porție vegetariană în locul celei obișnuite a obiectat că s-au comandat doar 3 porții vegetariene, nu patru (trebuia să schimbe chiftelele cu brânză, ceea ce era prea greu), iar când i-am zis să nu mai aducă al nu știu câtelea fel de mâncare că nu mai putem mânca, ne-a anunțat că deja s-au făcut / dres / pregătit, etc., deci, cum ar veni, să ne descurcăm.
Concluzii
Că e soare sau furtună tot se găsesc lucruri de făcut pe litoral, în afară de clasicul stat pe șezlong de dimineața până seara. Și nici măcar nu am vizitat siturile arheologice sau alte locuri interesante de pe litoralul nostru.
Ana Aslan Health Spa: www.anahotels.ro/europa.
Herghelia Mangalia: www.hergheliamangalia.ro, Email: contact at hergheliamangalia . ro, Telefon: 0724.178.468, 0745.655.525.
Plimbări cu caiacul sau scufundări prin Active Training: www.activetraining.ro, Email: adventure at activetraining . ro, Telefon: 0722.325.135, 0725.513.480. Active Training – Dive Center, Str.Jupiter nr. 4, Constanța, Email: dive at activetraining . ro, Telefon: 0726.818.318.
Velierul Adornate: www.adornate.ro, Email: sales at adornate . ro, Telefon: 0241.607.607.
Hotel Vega: www.hotelvega.ro, Email: sales at hotelvega . ro, Telefon: 0241.607.607.
Crama Murfatlar: www.murfatlar.com.
Ma bucur ca citesc un review altfel.
Si eu ajung la mare cateodata cand merg acasa, asa ca e fain de stiut toate chestiile astea, mai ales ca nu sunt prea amatoare de stat ca leguma la soare 🙂
Ma bucur sa citesc ca se pot face atatea lucruri frumoase la noi pe litoral!
Mie imi place si sa stau la plaja, ca sa fiu sincera… Pur si simplu marea imi da o stare de liniste pe care nu o gasesc nici macar la munte.
Mi-ar placea tare mult sa calaresc si sa caiacesc :-). Si preturile pentru calarie mi se par chiar foarte mici!
Ce as fi vrut sa stiu este daca se poate ajunge in locatiile astea fara masina ? Existe vreun autobuz/caruta/microbuz/barca care sa ajunga in locatia hergheliei si la Limanu?
La Mangalia poti ajunge cu trenul / autocarul, iar de la gara la herghelie cu taxiul, e la intrarea in oras. La Limanu tot asa, cred, nu e departe…
Ce frumos ati petrecut! In alta ordine de idei, poza cu Narcisa face toti banii:))