Larnaca, pârjolită de soare

După 2 zile petrecute în Cipru am tras următoarele concluzii:

• Că am fost inspirată să stau doar 2 zile.
• Că nu am fost deloc inspirată când mi-am luat bilete pentru luna iulie.
• Că nu suport chiar așa de bine căldura cum credeam eu.

În Larnaca în luna iulie este în primul rând cald. Foarte cald. Așa de cald încât localnicii stau cu ușile de la case deschise larg spre stradă și spre fundul curții ca să poată sta ei în curentul care oricum nu adie nici de frică, pentru că și el s-a retras undeva la umbră. Voiam ca de la aeroport să plec spre Nicosia, dar m-a luat cu amețeală de la canicula de afară și am renunțat destul de rapid. În centrul orașului fiind m-am trezit întrebată de către o turistă unde este centrul orașului. Mă uit confuză în jur – acele străzi cam șterse și cam prăfuite constituiau ”centrul”.

Viața, totuși, nu se desfășoară acolo, ci pe promenada de pe malul mării, mărginită într-o parte de Mediterana, iar în alta de blocuri de locuințe, hoteluri, cafenele și restaurante. Toată agitația este concentrată în fâșia aceea de nisip unde poți admira corpurile neatrăgătoare defilând pe stradă în costume de baie.

Plaja cu nisip destul de fin e înțesată cu umbreluțe care se închiriază cu 2 Euro bucata, iar apa este ca o supă caldă și foarte-foarte scăzută: trebuie să mergi zeci de metri ca să îți ajungă apa măcar până la brâu și să poți înota. Altfel poți foarte bine să stai lângă mal, cu apa până la glezne, și să încerci cumva să te mai răcorești.

De mergi mai departe, dincolo de Castelul din Larnaca, dai peste un cartier de case albe, cele despre care ziceam că sunt ținute cu ușile deschise de către locatarii lor. Ciprioții nu au hol la intrare, ci se intră direct într-un fel de sufragerie în care se stă de vorbă sau se urmărește televizorul. Am mai spus că este foarte cald? Eram la doi pași de mare, briza nu adia deloc și simțeam că mă topesc pe străduțele labirintice ale acelui cartier, încercând să îmi găsesc hotelul. M-a salvat un nene care mi-a zis să nu mai intru pe străduțele acelea, că mă pot rătăci foarte ușor.

Cipru a fost colonie britanică și a rămas de atunci cu diverse moșteniri englezești: se conduce pe partea cealaltă (nu mă întrebați care, mereu uit…), sunt o grămadă de englezi palizi care vin în Cipru să mai prindă niște soare și culoare (și uneori rămân de tot pe insulă, ca proprietarii hotelului în care am stat), se vorbește bine limba engleză la nivel de cetățean obișnuit și probabil mai sunt niște urme, dar n-am avut eu destul spirit de observație să le văd, amețită de căldură cum eram.

Dacă te interesează doar plaja & marea & cluburile – atunci Cipru este, cred, o opțiune de luat în considerare. Soare este din belșug, nu cred că îndrăznește vreun nor să își arate nasul pe acolo – totul în jur este pârjolit, de la firul de iarbă care imediat după naștere se metamorfozează în pai, până la pietrele care se coc în soare. Noroc cu aerul condiționat și pălăriile cu borul lat. Iar o după amiază petrecută pe șezlong pe malul mării parcă a mai șters din impresia proastă pe care mi-a lăsat-o acest oraș la prima noastră întâlnire…

Lucruri utile

Biletul de avion: am zburat cu Blue Air, biletul de avion (cumpărat în luna octombrie pentru luna iulie) a costat 196,58 lei.

Transferul de la aeroport: se face cu autobuzele 418, 419, 440 sau 446, iar biletul costă 1 Euro. Autobuzele opresc fie în „centru”, fie pe promenada de pe malul mării. Mai multe informații găsiți la ei pe site.

Cazare în Larnaca: în Cipru nu există hosteluri. Dacă ele există, atunci se ascund extrem de bine, pentru că eu nu le-am găsit, așa că am vrând-nevrând am stat la un hotel și bine am făcut. După mai multe rezervări anulate pentru că mereu găseam ceva mai ieftin am descoperit că hotelurile din Cipru sunt mai puțin prezente pe Booking.com și mai prezente pe BookCyprus.com.

Acolo mi-am găsit hotelul, San Remo Hotel, care pentru 25,22 Euro / noapte pentru o cameră single mi-a oferit aer condiționat (care este vital în Cipru), televizor și vedere către un colț de mare. Hotelul nu este central (adresa este W. Shakespear Street 1, Larnaca și se ajunge la ei mergând pe promenada de pe malul mării și apoi pe faleză până la o firmă de diving, după care se face dreapta printre blocuri), dar oferă condiții bune pentru banii respectiv. Au și o piscină mică și servesc mâncare la prânz și seara la 5 Euro meniul sau așa ceva.

Plajă: închirierea unui șezlong și a unei umbrele de soare costă 2 Euro fiecare, dar având în vedere cât de tare bate soarele acolo, e o investiție care își merită banii.