Home Europa La Curtea de Argeș totul este frumos

La Curtea de Argeș totul este frumos

by Anca @ 1001 călătorii
12771 views

La numai două ore de București am descoperit în Curtea de Argeș case muntenești, biserici și clădiri frumoase, majoritatea monumente istorice, într-un peisaj de dealuri domoale. La o primă vedere orașul nu are ce să ofere pentru un weekend întreg acolo, dar asta numai dacă te grăbești să bifezi cel mai cunoscut obiectiv turistic – Mănăstirea Curtea de Argeș. Dacă îi acorzi mai mult timp, poți avea parte de-o vizită tihnită și mici surprize încântătoare.

Strada Negru Vodă

Strada care traversează orașul trece pe lângă Casa Goangă, își trage sufletul o clipă în Parcul Nevers în care te poți odihni cât să bei o cafea de un leu de la automat, și se varsă mai apoi în Bulevardul Basarabilor, lângă Curtea Domnească. E o atmosferă de târg, cu case vechi, mai mult sau mai puțin îngrijite, magazine de mobilă second hand și țigănci care stau la taclale în parc.

CurteadeArges01.JPGCurteadeArges15.JPGCurteadeArges02.JPGCurteadeArges04.JPGCurteadeArges05.JPGCurteadeArges37.JPGCurteadeArges39.JPGCurteadeArges40.JPG

Biserica Drujești

Mică, cu fresce șterse, șade modestă lângă biserica mai nouă numită a Drujeștilor de peste drum.

Ctitorită de frații Druja la sfârșitul secolului XVI pe locul unei biserici mai vechi, din lemn. Fațadele în maniera stilului muntenesc al secolului XVIII, cu modificări clasicizante la partea superioară, prezintă două rânduri de fresce parțial păstrate.

CurteadeArges03.JPGCurteadeArges13.JPGCurteadeArges14.JPG

Casa Goangă

Posibil să fi fost cândva muzeu, dar acum este închisă – m-am tot foit pe acolo să o prind mai bine în poză, căci verdeața bogată îi umbrește trăsăturile puternice. Într-a doua zi, dimineața, am prins-o, în sfârșit, luminată cum trebuie și fără taxiuri parcate în jur!

Casa părintească a baritonului Petre Ștefănescu Goangă, ridicată la începutul secolului XIX, este cea mai amplă construcție rezidențială tradițională păstrată în centrul istoric. Păstrează bine conservate structura de zidărie și lemn și partiul arhitectural, prispa generoasă de sub acoperișul de șiță tradițional orientată spre curte constituind elementul major al compoziției.

CurteadeArges38.JPG

Casa Cioculeștilor

Dintre toate casele monumente istorice din Curtea de Argeș, cea a Cioculeștilor e de departe cea mai mândră dintre toate. Este locuință privată și nu se poate vizita, ca multe alte case muntenești de acolo, însă actualii proprietari te invită să o admiri: grădina este plină de flori, iar ghivecele cu mușcate atârnă greu de grinzile de lemn – e așa de frumos totul încât e o încântare s-o privești!

Cu pivniță tăvănită cu grinzi puternice de stejar, prispă generoasă și distribuție simetrică a celor patru încăperi ale etajului în raport cu tinda, construcția reprezintă un exemplu armonios și bine conservat de arhitectură tradițională a clasei de mijloc.

CurteadeArges06.JPGCurteadeArges07.JPGCurteadeArges12.JPG

Șopârla

Sunt multe delușoare prin Curtea de Argeș, iar pe unul dintre ele am dat peste un cimitir, iar în cimitir mi-a ieșit în cale o pisică, iar lângă pisică am găsit o șopârlă verde, iar șopârla, ce să vezi, s-a lăsat luată pe sus și fotografiată, ba chiar s-a lăsat mângâiată pe spatele aspru de câteva ori până s-a hotărât să plece mai departe.

CurteadeArges08.JPGCurteadeArges09.JPGCurteadeArges10.JPGCurteadeArges11.JPG

Gara Regală

Gara este magnifică, dar într-o stare destul de proastă – ca să nu se vadă tencuială care stă să cadă au acoperit-o cu o pânză pictată. Sunt două trenuri pe zi care pleacă și sosesc acolo, legând Curtea de Argeș de București.

CurteadeArges16.JPGCurteadeArges17.JPG

Ruinele Bisericii Sân Nicoară

Zidurile care au mai rămas în picioare pe un platou înalt sunt ruinele unei vechi biserici de curte.

CurteadeArges18.JPGCurteadeArges19.JPGCurteadeArges20.JPGCurteadeArges22.JPG

Curtea Domnească

E un ansamblu de monumente istorice care include biserica Sfântul Nicolae, ruinele unor case domnești, ziduri de incintă și două turnuri de poartă.

CurteadeArges21.JPGCurteadeArges23.JPGCurteadeArges24.JPGCurteadeArges25.JPGCurteadeArges26.JPG

Vechea Primărie

CurteadeArges27.JPGCurteadeArges28.JPG

Biserica Olari

Trebuie să faci un mic ocol ca să ajungi la ea – eu am găsit-o închisă, dar zidul jos îți permite să o admiri și din stradă.

CurteadeArges30.JPG

Urcușuri

Tot felul de scări și scărițe, puțuri cu apă nepotabilă și flori.

CurteadeArges31.JPGCurteadeArges32.JPG

Balta cu lebede

După Lidl și restaurantul ”Parc” e această baltă pe care înoată surprinzător de multe lebede. În afară de câteva poze nu ai ce face acolo.

CurteadeArges35.JPGCurteadeArges34.JPG

Casa Dumitru Norocea

Construită de pictorul Dumitru Norocea, restaurator al picturii Bisericii Domnești în perioada 1914- 1924. Prelucrare în arhitectura cultă a motivului locuinței muscelene, clădirea oferă un exemplu bine păstrat de interior integrat conceptual cu arhitectura edificiului.

CurteadeArges36.JPG

Bulevardul Basarabilor

Dacă Negru Vodă e stradă de târgoveți, pe bulevardul Basarabilor găsești localuri de fițe, clădiri oficiale ca primăria sau Protoieria orașului Curtea de Argeș și hotelul principal al orașului – Hotelul Posada.

CurteadeArges33.JPGCurteadeArges29.JPGCurteadeArges41.JPGCurteadeArges42.JPG

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mă așteptam la ceva grandios și pompos, dar mănăstirea e ca un sipet împodobit cu nestemate: decorațiunile sunt atât de frumoase încât îți iau ochii, iar coloanele din interior sunt frumusețe pură. Lângă mormintele regilor se găsește o scriptură scrisă și pictată de Regina Elisabeta, o carte-bijuterie.

Construită pe locul vechii Mitropolii a Ungro-Vlahiei, înființate în 1359, în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab. Zidirea mănăstirii a durat trei ani (1515 – 1517), lucrări fiind ulterior realizate și de Radu de la Afumați, Matei Basarab și Șerban Cantacuzino. Incinta istorică, inclusiv clopotnița lui Matei Basarab, a fost demolată la restaurarea din 1875 – 1885.

CurteadeArges43.JPGCurteadeArges44.JPGCurteadeArges45.JPGCurteadeArges47.JPGCurteadeArges48.JPG

Paraclisul

În paraclis se păstrează moaștele Sfintei Mucenițe Filoteia, în timp ce pe culoarul aglomerat se face mult shopping bisericesc.

Reprezintă prim plan, proporții și limbajul plastic al fațadelor, expresia concepțiilor arhitectului francez André Lecomte du Noüy asupra arhitecturii oficiale a Bisericii Ortodoxe la sfârșitului secolului XIX.

CurteadeArges46.JPG

Fântâna Meșterului Manole

CurteadeArges49.JPG

Cimitirul Eroilor

CurteadeArges50.JPG

Lucruri utile

Din București se poate ajunge acolo cu autocarul (mai rapid și mai scump – 30 de lei) sau cu trenul (mai lent și mai ieftin – 17 lei cumpărat online cu câteva zile înainte). Ca o curiozitate: trenul săgeată se transformă din tren Regio în Interregio după Pitești.

Am stat la Pensiunea Cristiana (85 de lei / noapte), la cinci minute de autogară și gară și la trei kilometri de Mănăstirea Curtea de Argeș, dar orașul este mic iar plimbarea dintr-un capăt în altul nu îți ia foarte mult.

Sunt multe localuri în care poți mânca, dar o variantă mai ieftină este autoservirea din Centrul Comercial Boncea, au o ciorbă de perișoare foarte bună, iar un meniu (ciorbă, varză cu cârnați și mămăliguță și un ecler costă 12 lei; am crezut că nu am auzit bine când mi s-a spus prețul).

Ce nu mi-a plăcut

Că nu există un transport public până la Cetatea Poenari și barajul Vidraru, măcar de două ori pe zi dacă nu mai mult. Am avut o tentativă de a merge acolo, dar le-am lăsat pentru o excursie separată, mai ales că deocamdată Cetatea Poenari se poate vizita doar de două ori pe zi, la ora 10 și la ora 15.

Că dintre atâtea case monumente istorice nu se poate vizita nici una – Casa Goangă pare abandonată, iar restul sunt locuințe private.

Ce mi-a plăcut

Atmosfera tihnită de mic oraș de provincie pe care îl poți descoperi fără să te zorească nimeni, faptul că sunt destule locuri care să-ți umple una-două zile de hoinăreală, prețurile mici și apropierea de București. Cine a spus că city-break-urile trebuie să fie musai numai peste hotare? Eu mă simt foarte bine colindând prin weekend orășelele patriei 😊

Alte locuri din împrejurimi

Idei pentru o excursie de o zi prin zonă: Mănăstirea Corbii de Piatră, Mănăstirea Nămăești, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești și Vila Florica din Ștefăneștii Noi, Horezu și Măldărești, Târgoviște.

16 comentarii
13

16 comentarii

Dora 25 septembrie 2018 - 8:35 am

Se mai poate vizita Casa Dumitru Norocea, dar pentru asta trebuie să mergi mai întîi la Muzeul Județean și o să vină cineva să deschidă. Merită, mai ales pentru poveștile detaliate spuse de ghid, un ghid deloc expeditiv, dispus să povestească cîte-n lună și în stele. După vreo oră și jumătate, eu a trebuit să-l întrerup, că pierdeam trenul. 🙂 Culmea, nici nu a vrut să-mi dea bilet, a zis că e inclus în cel de la Muzeul Județean, care a fost de-a dreptul nesemnificativ, vreo 5 lei. E foarte frumoasă Curtea de Argeș, și eu am descoperit-o tîrziu, abia anul ăsta, dar mă bucur că s-a întîmplat așa, am gustat-o parcă mai din plin.

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 25 septembrie 2018 - 11:48 am

Nu știam că se poate vizita Casa Norocea, poate data viitoare să fiu mai pregătită. De Casa Goangă știi ceva, de ce este închisă?

Răspunde
Dora 25 septembrie 2018 - 1:06 pm

Și eu am ratat la mustață Casa Ciolculeștilor și biserica Toți Sfinții. Cît despre Casa Goangă, eu am găsit-o închisă în ambele zile, la diverse ore. Parcă a fost la un moment dat biblioteca orașului. Pe multe site-uri apare că ar adăposti un muzeu de etnografie, dar probabil fiind în proprietate privată, trebuie dat telefon înainte, și ideal ar fi să fie un grup, bănuiesc. Am observat că cei care vin aici în pelerinaj religios sau istoric rareori sunt interesați să vadă și altceva sau să se plimbe, pur și simplu, prin oraș. Ori vin cu mașina proprie, chitiți să vadă ceva anume și după ce-și fac „treaba” o șterg, ori cu autocarul/microbuzul, coboară, văd, apoi urcă la loc. În două zile eu am dat doar peste un singur turist rătăcit prin alte zone decît cele din zona mănăstirii sau curții domnești. Așa că dacă în weekend casele astea sunt vizitate doar de 3 rătăciți, îi înțeleg și pe oamenii aceia că le țin închise. Deși dacă le-ar promova mai bine…

Răspunde
Dora 25 septembrie 2018 - 1:30 pm

Ahh, comentariile astea n-au unelte de editare. E de fapt biserica Sfinții Îngeri, nu Toți Sfinții, cum am scris (n-aș putea spune de ce voiam s-o vizitez, poate pentru că nu am mai întîlnit niciodată nici o biserică cu acest hram, și mă și atrag frescele vechi…). Și cred că e Casa Cioculeștilor, nu Ciolculeștilor.

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 25 septembrie 2018 - 1:37 pm

E curios, pe tăblița de pe casă scria Casa Ciolculeștilor (am și poză), în lista monumentelor istorice din Curtea de Argeș e trecută cu Cioculeștilor, cine să-i mai înțeleagă?!

Altfel, da, am remarcat și eu că lumea se îngrămădea la mănăstire, dar în rest nu prea am văzut turiști, pe la Curtea Domnească mai erau câțiva turiști străini și vreo doi români.

Dora 25 septembrie 2018 - 2:14 pm

Nu știu ce să zic de Ciolculești, parcă sună mai firesc Cioculești oricum… Da, la Curtea Domnească erau cîțiva străini (în grupuri de cîte 4-6) și toți erau impresionați. Dar erau aduși de cîte un ghid cu mașini mai mari, bănuiesc că în excursii de o zi din București; adevărul e că li se și povesteau lucruri interesante, am tras și io cu urechea și am aflat niște detalii despre niște fresce pe care altfel le-aș fi ratat. Cît am stat eu acolo, tot două zile, am văzut un singur turist de capul lui, și cum orașul e mic, m-am intersectat de vreo 4 ori pe diverse străduțe încă din prima zi. A doua zi dimineață cînd mi-a ieșit iar în cale, aproape că mi-a venit să-l salut, mi se părea că-l cunosc deja :-))))

Dora 25 septembrie 2018 - 8:41 am

Și citind postarea ta, mi s-a și făcut fulgerător dor de ea…

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 25 septembrie 2018 - 11:48 am

E foarte frumos pe acolo, nu-i așa? Am avut o intuiție bună când am ales Curtea de Argeș pentru weekendul trecut 🙂

Răspunde
Dora 25 septembrie 2018 - 1:09 pm

Da, e minunat. Și ar putea să fie și mai și, dacă ar fi puse în valoare cum trebuie toate comorile alea.

Răspunde
Ella 27 septembrie 2018 - 5:58 pm

Lipsa de promovare, dar și starea în care se află atracțiile, face să fie atât de puțin vizitat orășelul. Nici eu nu l-am văzut pe îndelete, deși am trecut de câteva ori pe acolo. Intenționez s-o fac de ceva vreme.
E ceva nou cu programul ăla la Cetatea Poenari? N-aveau un astfel de program strict anul trecut, se urca în orice moment…

PS Mă tot uitam ce e ciudat la poze în ultimele articole și mi-am dat seama că le-ai lăsat „lipite”, fără spațiu între ele. Nu știu dacă doar eu am o problemă cu detaliul ăsta, dar parcă sunt mai greu de urmărit (mai ales unde sunt multe, ca în postările despre Canada – pe care le aștept cu interes, apropo!)

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 27 septembrie 2018 - 6:20 pm

La Cetatea Poenari au fost niște întâlniri cu urși, pentru siguranța vizitatorilor au inventat acest program strict – poți urca doar însoțit de jandarmi, de două ori pe zi.

Pozele: schimbarea e de la tema blogului, nici mie nu-mi place, dar încă nu m-am prins cum sa modific codul…

Răspunde
Ella 28 septembrie 2018 - 4:57 pm

Oh, nu auzisem de asta. De când îmi dores să întâlnesc unul, dar nu prea de aproape totuși. :))
Eu mereu am pus spațiu „manual” între poze, nu m-am gândit că e de la temă. Văd că acum sunt bine, mult mai plăcut de urmărit.

Răspunde
claudiu 11 noiembrie 2018 - 7:02 pm

Foarte frumos,vezi ca la cimitir,exact unde e poza cu soparla ,e cavoul lui armand calinesc,fostul prim ministru,asasinat de legionar!Imi pare rau ca nu ai scris si de asta!

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 11 noiembrie 2018 - 7:09 pm

Nu am scris pentru că nu am știut de asta, am ajuns acolo întâmplător.

Răspunde
Iulia 12 noiembrie 2018 - 10:48 am

Felicitări pentru articol! Curtea de Argeș e recunoscător pentru promovare, mai ales că ai vrut să vezi și altceva decât mânăstirea. Și pe noi, locuitorii acestui oraș, ne nemulțumesc multe lucruri, printre care starea monumentelor. Legat de San Nicoară, am inițiat chiar o petiție online. Importanța sa istorică este îngropată în uitare.
Într-adevăr, Casa Cioculeștilor este remarcabilă, iar proprietarii își dau silința să o conserve. Lângă, se află Casa Armand Călinescu, nu la fel de vizibilă, nu la fel de bine conservată. Iar în piața centrală mai sunt câteva case drăguțe, pe strada Castanilor fiind chiar două cu acoperiș de șiță, locuite încă.
E interesant să văd că cineva din exterior apreciaza complexul Boncea. Este o pată gri în peisajul colorat din piața centrală. Personal, îl evit știind că pentru construcția lui s-a dărâmat un monument istoric, casa unde avea sediul Clubul Elevilor.

2 mici erate:
1. protoieria este pe Str Negru Vodă, încă 🙂 Strada se termina unde începe bulevardul.
2. biletele pentru Casa Norocea și „cheile” se obțin de la Muzeul Municipal Curtea de Argeș, nu județean.

Dacă mai ajungi în oraș, cheamă un ”ghid” local 😀

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 12 noiembrie 2018 - 12:09 pm

Iulia, mulțumesc pentru completări! A fost foarte vizitat acest articol și mă bucură asta, orașele mici merită să fie și ele promovate și vizitate! 😛

Răspunde

Leave a Comment

O să îți placă și: