Cum vii dinspre Dubrovnik și treci granița spre Muntenegru ajungi, după puțină vreme, la marginea celui mare fiord din sudul Europei: Golful Bokar-Kotor. De la Herceg-Novi încolo orășelele se țin lanț, și tot lanț se țin priveliștile de vis, plajele înguste, turiștii sosiți de te miri unde pentru o bălăceală în apele ascunse și sărate ale Mării Adriatice.
Din Herceg-Novi până în capătul fiordului, în Kotor, autobuzul merge încet și mult, ocolind tot fiordul ce se strecoară printre munți. Trece pe lângă Perast, cu un centru vechi mic și frumos pe care mi-aș fi dorit să îl vizitez, dar nu am mai apucat, campinguri pentru turiștii sosiți cu cortul și sate și orașe lipite unul de altul. În Kotor e capătul fiordului și cine vrea să îl viziteze coboară în autogara bătrână, cu băbuțe cu oferte de cazare înșirate ca niște mărgele dincolo de gard, și o ia înspre Orașul Vechi – o cetate mică și cochetă înconjurată de un zid înalt.
Vechea cetate ridicată de venețieni este miniaturală. Bisericile parcă au fost construite pentru o casă de păpuși, iar casele cu unul-două etaje se înghesuie una într-alta pe străzile scurte ce cotesc brusc către vreo fântână sau o cafenea. În Stari Grad străzile nu au nume – clădirile primesc doar un număr, până pe la 500 și ceva, iar ca să le identifici nu trebuie decât s-o iei la întâmplare într-o direcție: în maxim 15 minute ar trebui să o găsești, asta dacă nu te fură frumusețea orașului între timp.
S-ar putea ca la un moment dat să zărești niște scări și un nene stând pe un scaun, la umbră: sunt scările care urcă sus, la fortificații, iar nenea acela vinde bilete de intrare. Neapărat, dar neapărat, urcați până sus, în vârful muntelui, cale de peste 1000 de trepte. Panorama asupra fiordului este amețitor de frumoasă, urcușul este epuizant de greu în căldura lui Gustar, scările sunt pe alocuri sparte și anunțurile de pe zid te avertizează că ai intrat într-o zonă de risc, dar merită să faci acest efort de urca până sus, unde planează încontinuu niște păsări mici de pradă.
Pentru cei cărora urcușul li se pare istovitor se poate merge până pe la jumătate – ai și de acolo o vedere frumoasă asupra golfului și a orașului vechi, chiar dacă nu așa de perfectă ca de sus. Pe drum, din loc în loc, dai peste localnici dotați cu lăzi frigorifice care vând sticle cu apă rece sau Coca Cola. Iar de apă este neapărată nevoie – am plecat la drum cu o sticlă plină de 1,5 l și când am ajuns în vârf mai aveam doar o gură călâie de apă. Deshidratarea este maximă, efortul este epuizant, însă când ajungi sus și la picioarele tale se întinde fiordul te trezești instantaneu zâmbind. Kotor este incredibil de frumos!
La coborâre puteți alege cealaltă scară care coboară spre oraș, iar dacă sunteți aventuroși și destul de curioși la un moment dat veți găsi, printr-o fereastră mare într-un zid, o trecere înspre partea umbroasă din spatele muntelui, acolo unde doar caprele localnicilor se aventurează și unde se găsește o mică (dar mică!) bisericuță abandonată, cu picturi șterse în interior. Caprele se vor uita nedumerite la tine, dar te vor lăsa să treci printre ruinele albe împrăștiate pe munte.
Restul zilei e pentru plajă pe unul din multele pontoane înșirate pe marginea apei sau pe vreo plajă mică, dar cam înghesuită. Pentru cine are timp o vizită în orașele învecinate, eventual cu barca, este binevenită: Kotor este doar unul din locurile de pe marginea fiordului în care vă puteți bucura de frumusețile din Muntenegru.
Cum se ajunge în Kotor
Din Dubrovnik, Croația, se poate ajunge în aproximativ două ore în Kotor, durata drumului depinzând de durata formalităților de la graniță, destul de lungă în plin sezon, majoritatea turiștilor preferând această rută (eu am stat peste jumătate de oră la graniță). Există mai multe autobuze zilnice din Dubrovnik (la 10, 15.30, 19, 20.30), prețul unui bilet fiind 144 KN (aproximativ 20 Euro).
Atenție, la autobuzul de la ora 10, cu care am călătorit eu, se taxa separat lăsarea bagajelor la cală! Dacă aveți un bagaj mic insistați să urcați cu el la bord, chiar dacă însoțitoarea de autobuz va încerca să vă convingă că la cală se va avea grijă de el (contra cost, desigur!). Din Herceg-Novi, în Muntenegru, se face cam o oră până în Kotor, iar din Budva se ajunge cam în 40 de minute. O altă variantă de a vizita Kotor este cu unul dintre vasele de croazieră care acostează în golf.
Fortificațiile din Kotor: există două scări care încep la marginea dinspre munte a Orașului Vechi. Biletul de acces costă 3 Euro.
Uau! Ce vreme buna ai prins! Eu nu am fost asa de norocoasa, dar chiar si asa, mi-a placut la nebunie, atat oraselul cat si urcarea sus la castel. A fost incredibil!
Ai facut niste poze foarte frumoase!
Ah, si bisericuta aia mica abandonata.. a fost o surpriza formidabila! 🙂
A plouat cand ati fost voi?! Eu am avut soare non-stop in vacanta asta, chiar prea mult 😀
Nu, n-a ploua decat dupa ce am coborat de la castel 🙂 Si a fost scurta si aia.
Ce dor îmi e de locurile astea! Am vizitat acum 2 ani golful Kotor, plecând din Budva şi a fost spectaculos. Aş mai merge de zeci de ori şi nu m-aş sătura!
Eu am facut drumul invers, dupa Kotor am mers in Budva 🙂 Alt loc superb si asta…
superbe poze si locuri!
E prima data cand aud de locul asta, dar m-a cucerit. Cred, totusi, ca ai si tu o contributie, deoarece pozele sunt grozave.
Nici eu nu stiam de locul asta pana acum un an sau doi. Acum, ca ai aflat, poti sa-l vizitezi si tu 🙂