Claxoane care te asurzesc, motociclete și mașini care nu opresc niciodată, trafic neîntrerupt. Ca să traversezi strada în Kathmandu, ai nevoie de răbdare și de inconștiență ca să te bagi printre mașini.
Thamel e sinonim cu haos, varianta nepaleză. Zeci de motociclete, oameni, ricșe, temple peste tot. Haosul e la el acasă în Kathmandu și e alegerea ta cum îl primești: love it. Or hate it.
Am stat două săptămâni în Kathmandu în ceea ce se dorea prima parte a călătoriei prin Nepal. Sunt un mare fan al zonelor tropicale, așa că, logic, m-am dus în Nepal iarna, când sunt 17°C afară și 15°C în case.
Am înghețat de frig în Kathmandu: ziua, la amiază, era soare și mă pozam în rochie, dar dimineața mă trezeam în frig, iar seara îmi înghețau mâinile în casă. La un moment dat n-am mai suportat și am evadat în Thailanda, pentru un Crăciun mai călduros.
Am visat la Nepal câțiva ani de zile și încă e un vis pentru mine. Vreau să mă apropii de munți, dar mi-e și frică de ei. Vreau să fiu curajoasă, dar mă sperie 16 zile în munți pentru circuitul Annapurna. Iar în 2024, mi-a fost frică de un strop de zăpadă în Poon Hill. E ceea ce este, nu ceea ce am vrea să fie.
Durbar Square
Namaste! Durbar Square sunt piețele istorice din fața vechilor palate regale din Nepal, care fac parte din patrimoniul UNESCO. Cele mai cunoscute sunt în Kathmandu, capitala Nepal, Bhaktapur și Patan.
Hanuman Dhoka Durbar sau Durbar Square e un complex regal în inima Kathmandu. A fost centrul politic și regal al regatului Kathmandu, acolo se află Palatul Hanuman Dhoka, din secolul al XVI-lea, și multe temple importante, ca reședința zeiței vii Kumari – Kumari Ghar.
La cutremurul de 7,8 din 2015, 10 structuri au fost complet distruse. China a finanțat complet restaurarea Palatului Basantapur, 2017-2022, iar în complex sunt anunțuri cu China Aid peste tot și poze cu distrugerile și restaurarea. SUA au contribuit și ele.
Durbar Square se vizitează cu bilet de intrare pentru străini. În afară de temple și palate, sunt și cafenele și restaurante, multe cu vedere panoramică. M-am dus pentru masa de prânz la un astfel de rooftop: munții din fundal de-abia se zăreau, dar orașul ăsta are ceva magic, în ciuda haosului.
Lucruri utile: intrarea pentru Durbar Square costă 1000 de rupii.
Shree Gha
N-am văzut un popor care să iubească mai mult porumbeii decât nepalezii. La doi pași de cazarea mea era Shree Gha, o mănăstire budistă.
Era plin de porumbei acolo, localnicii veneau cu porumb și îi hrăneau cu generozitate. Când au zburat prostănacii ăștia cu aripi în jurul meu ca să ajungă la niște grăunțe proaspăt aruncate, am râs vreo două minute (radarul lor funcționează perfect).
Palatul Regal Narayanhiti
Dacă vrei să vezi unde trăia fosta familie regală, poți vizita Palatul Regal. Nu se pot face fotografii acolo, sunt ridicol de stricți în privința asta: trebuie să lași camera foto și telefonul la intrare, în niște boxe, și se fac controale corporale la intrarea în palat.
Ai crede că urmează să vezi ceva senzațional, dar a fost cea mai plictisitoare vizită din Kathmandu, o vizită la Palatul Primăverii e mai interesantă. Mobila veche e strângătoare de molii, reparații nu s-au făcut de multă vreme și tot traseul respiră a învechit.
Vizita trece pe lângă locul în care a avut loc masacrul familiei regale nepaleze. La 1 iunie 2001, Prințul Moștenitor Dipendra, posibil sub influența alcoolului, a deschis focul asupra familiei sale la Palatul Regal Narayanhiti.
După ce și-a ucis părinții, fratele mai mic (Prințul Nirajan), sora mai mare (Prințesa Shruti) și alți membri ai familiei, Dipendra s-a împușcat în cap. Unchiul său a preluat tronul, dar popularitatea lui s-a prăbușit, iar în 2008 monarhia a fost abolită, Nepalul devenind republică.
Lucruri utile: intrarea costă 1000 de rupii.
Garden of Dreams
Străduțe înguste, drumuri sparte, noroi și gălăgie. În tot haosul ăsta găsești Garden of Dreams, o grădină în stil european, din alt univers paralel.
E lângă Thamel, se plătește intrare și e și o cafenea elegantă acolo, dar cel mai des oamenii merg pentru fotografii, inclusiv nepalezii.
Lucruri utile: intrarea costă 400 de rupii.
Jamchen Vijaya Stupa
Îmi imaginam că din Kathmandu vezi ceva din Himalaya, dar nu vezi nimic, doar pâclă. M-am dus până la Jamchen Vijaya Stupa, în vârful dealului Budhanilkantha, cu taxiul, pentru o priveliște panoramică.
Drumul până acolo e destul de lung. Spre final, taximetristul n-a mai fost sigur de drum și a început să îi întrebe pe localnici. Am aflat că ultima porțiune de drum era închisă și a oprit în altă parte, de unde începea o cărare și niște scări.
Inițial voiam să iau taxiul doar dus, crezând că sigur voi găsi acolo alte taxiuri pentru întoarcere, dar mi-am dat seama că nici vorbă de așa ceva, așa că am negociat cu el să mă aștepte și să mă ducă înapoi.
Jamchen Vijaya Stupa e un loc puțin turistic și vizita durează puțin.
Lucruri utile: intrarea este gratuită.
Buddha Stupa
În Kathmandu, cel mai tare mi-a plăcut la Buddha Stupa. E un loc plin de viață, colorat și viu. Buddha Stupa (Khasti Chaitya) e cea mai mare stupa din Nepal, patrimoniu UNESCO din 1979. A fost un punct central pentru comercianții și pelerinii care se opreau acolo pentru a se ruga, stupa fiind pe o rută comercială între Tibet și Valea Kathmandu.
În budism, te plimbi mereu în sensul acelor de ceasornic, adică ții stupa pe partea dreaptă. Gestul arată respect și simbolizează armonia cu ritmul natural al universului. Te învârți în jurul stupei și învârți roțile de rugăciune, care conțin mantre sacre, cum ar fi „Om Mani Padme Hum”, scrise pe hârtie sau gravate, și sunt învârtite ca să răspândească energie bună și binecuvântări.
Practic, când le învârți, e ca și cum ai rosti mantrele, dar într-un mod mai liniștit și meditat.
După ce te-ai învârtit așa, te poți urca pe stupă să te plimbi în jurul ei, după ce îți lași încălțămintea la intrare. Buddha Stupa e înconjurată de clădiri colorate, care arată mai degrabă ca cele din Amsterdam, nu din Kathmandu. Îți poți face fotografii acolo.
Mi-a plăcut mult acolo și am vrut să închei vizita într-una din cafenelele cu vedere bună. M-am dus la Roadhouse Cafe pentru o sizzling brownie și am primit o tăviță sfârâind cu un brownie cu înghețată topindu-se deasupra. A fost bine.
Lucruri utile: intrarea costă 400 de rupii.
Monkey Temple
Înainte de a merge în Kathmandu, Nepal, îmi imaginam Airbnb-uri confortabile, cu maimuțe vizitându-mă la fereastră. Nu e cazul, maimuțele nu intră în oraș. Dar le poți vedea la Monkey Temple sau Swayambhunath Stupa, construită acum 2000 de ani.
Legenda spune că Valea Kathmandu era cândva un lac imens, iar un lotus sacru a înflorit în mijlocul lui. Bodhisattva Manjushri a tăiat un defileu în munți pentru a scurge lacul, lotusul transformându-se în dealul pe care azi se află Swayambhunath.
Maimuțele din templu sunt considerate sacre și pot fi agresive dacă stai în calea lor (cel puțin eu am avut senzația asta). Pentru o vedere frumoasă, sunt câteva cafenele cu terasă, dar cafeaua a fost foarte proastă, nici măcar n-am băut-o.
Lucruri utile: intrarea e 200 de rupii.
Patan (Lalitpur)
Lalitpur e în periferia Kathmandu și are o Durbar Square cochetă, care merită o vizită. Acolo e fostul palat regal al dinastiei Malla, care a condus Patanul (Lalitpur) în perioada sa de glorie, secolele XVII-XVIII.
În interior e Tusha Hiti sau Rega Hiti, o fântână ceremonială decorată cu sculpturi elaborate de zeități hinduse și budiste, reprezentând cele două religii predominante din Nepal.
În bazinul ăsta sacru am văzut un șoarece mare care a ieșit să se încălzească la soare. A stat 5 minute, ignorându-mi prezența, uitându-se la lume cu ochii lui rotunzi. Nu știu dacă era hindus sau budist.
Lucruri utile: intrarea e 1000 de rupii.
Templul Pashupatinath
Templul Pashupatinath e cel mai sacru loc pentru hindușii din Kathmandu. Pe malul apei sunt ghaturi, platformele unde se țin ritualurile de incinerare, cum sunt și cele din Varanasi. Ritualurile au loc non-stop, când am fost acolo, se pregătea o ceremonie în depărtare, familia era adunată în jur.
Te poți plimba pe acolo și face fotografii, atâta vreme cât sunt de la o distanță decentă. Personajele colorate din templu așteaptă să fie plătite pentru a apărea în fotografiile tale (așteptați-vă la mici negocieri).
Lucruri utile: intrarea costă 1000 de rupii; în unele sanctuare pot intra doar hindușii.
Chandragiri Hills
Kathmandu e o vale, dar unde sunt munții Himalaya? Dacă vrei să îi vezi din capitala Nepalului, trebuie să mergi la Chandragiri Hills și să iei telecabina până sus.
Chandragiri Hills sunt la 16 km sud-vest de Kathmandu, Nepal, la o altitudine de 2.551 de metri, cu o priveliște spectaculoasă asupra lanțului Himalaya și a văii Kathmandu.
Am mers până acolo cu taxiul, apoi am luat telecabina. Din vârf mai urci puțin până la un punct de belvedere unde e și un mic templu.
Da, se văd munții Himalaya de acolo, plutind deasupra norilor, inocenți și calmi.
Lucruri utile: biletul dus-întors pentru telecabină costă 23 USD, se poate plăti cu cardul.
Yomari Punhi
Într-o zi n-am avut chef de oraș, așa că a venit orașul la mine. La propriu, pe strada pe care am stat. Yomari Punhi, un festival al comunității Newar din Valea Kathmandu, se ține la încheierea sezonului de recoltare a orezului.
Preparatul festivalului e Yomari, o gălușcă aburită din făină de orez proaspăt recoltat, umplută cu melasă și semințe de susan. Se gătea gălușca asta peste tot în oraș, pe lângă temple.
Bățul decorat, Yomari Lingo, simbolizează prosperitatea și este asociat cu zeitatea Annapurna, zeița recoltelor și a hranei. E purtat în procesiuni de băieți tineri, acompaniați de muzică și dansuri.
Cred că e mai greu decât pare să îl rotești așa… În afară de asta, au agățat niște fire de electricitate cu bățul ăla și, în ziua aia, am avut două ore pană de curent.
Thamel Kathmandu
Am stat între Durbar Square și Thamel, în zona numită Market. Găseai acolo de toate: magazine care vând îmbrăcăminte contrafăcută, vânzători de legume și fructe, echipament montan, magazine de ceai și forfotă continuă.
Străduțele sunt înguste și aglomerate, dar unele mașini se aventurau pe acolo, în ritm de melc. Nepalezii circulă cu motocicleta sau iau una din ricșele vechi și deșelate care par să fi fost construite în 1800.
N-am găsit niciun supermarket acolo, așa că trebuia să fac turul vânzătorilor ca să găsesc ce voiam: roșii, cartofi, avocado, pâine.
De la un magazin cu dulciuri indiene mi-am cumpărat aproape zilnic câteva deserturi: ușoare, aproape fără zahăr, pe bază de lapte, erau pur și simplu delicioase și mergeau foarte bine cu ceai.
Și pentru asta am găsit un furnizor preferat, care m-a asigurat că are cel mai bun ceai verde de pe acolo, cultivat la el acasă, în Ilam. Cât am stat în Kathmandu, am dat-o masiv pe ceai, minim 10 cești pe zi, că era frig.
Ce mănâncă nepalezii
M-am dus la Electric Pagoda Bar & Cafe pentru preparatele tradiționale nepaleze Manangey momo și Dhal bhat. Au fost bune, dar nu sunt ceva după care să tânjesc.
Mi-a plăcut însă fried ice cream, luat tot acolo. E un proces mai complicat pentru desertul ăsta: bilele de înghețată sunt congelate, date printr-o crustă de pesmet și altele, congelate iar, apoi prăjite rapid la temperaturi foarte mari. Bun, bun.
Pentru o atmosferă mai occidentală, am fost de mai multe ori la Himalayan Java Coffee Tridevi Thamel, o cafenea mare, cu cafea bună și mâncare vestică. Se poate lucra remote acolo.
O mâncare tipică din Nepal este Newari chicken khaja. Nu pot să zic că mi-a plăcut; avea niște fulgi pe care nu i-am putut identifica, iar bobițele negre erau tari, crocante.
Airbnb Kathmandu
Care erau șansele ca, în același Airbnb cu doar 2-3 apartamente de închiriat, două să fie ocupate de români și ambii să lucreze remote din țări din astea îndepărtate? Într-o seară am stat un pic la povești cu celălalt român, în general despre țări, vize și altele, la un ceai pe acoperișul clădirii Newari. Planeta e o țară mică acum.
Am stat două săptămâni într-un Airbnb lângă Thamel, într-o clădire tradițională în stil Newari. Clădirile sunt frumoase, dar nu există încălzire centrală acolo. Am primit un radiator care nu schimba mare lucru.
M-am simțit bine acolo, am avut tot ce trebuia, inclusiv bidon cu apă filtrată. Internetul a mers bine, iar porumbeii gângureau la fereastră.
Bilet Avion București Kathmandu
Nepal: singurul loc din lume în care te uiți de la egal la egal la munți… din avion, pentru că ei sunt deja la altitudinea de croazieră a aeronavei (notă: e o metaforă, avioanele de linie zboară de pe la 9.000 de metri în sus).
Am ajuns în Nepal cu un zbor din Kuala Lumpur, via Colombo. Un zbor din București până în Kathmandu costă între 700 și 1.200 USD și durează între 9 și 22 de ore.
Când te apropii de Kathmandu, începi să vezi și munții Nepal în zare.
Sosirea în Nepal
În avionul spre Kathmandu a stat lângă mine un bărbat musulman în haine tradiționale, posibil afgane. La un moment dat m-a întrebat dacă sunt nepaleză. A fost un moment ciudat. Avea o pânză albă pe cap și nu s-a uitat la mine, n-am știut cu cine vorbește.
Bărbatul care stătea la culoar mi-a zis: „Vrea să știe dacă ești nepaleză”. Ăsta care voia să știe nu s-a uitat la mine nici când aparent vorbea cu mine, nici în celelalte 3 ore și ceva de zbor. Mai avea și pânza aia înfășurată în jurul capului, care îi acoperea și fața parțial.
La aterizare s-a înveselit, le-a strigat unor nepalezi din avion: „Nepali, Nepali!”, adică ajunsesem în Nepal.
Și a început: că le dă 10.000$ pentru una din fiicele lor, totul cu râsete și voie bună. Că le lasă numele hotelului lui să se întâlnească la cină. Au număr de telefon local? Un nepalez i-a ținut isonul, până am ajuns cu toții la Immigration, ăștia doi deja negociau ceva.
Cred că prin partea asta a lumii, dacă ești atent(ă) un pic, descoperi că poveștile din filme pălesc pe lângă cele din realitate.
Dacă vă faceți griji despre o călătorie singur(ă) acolo, Kathmandu e cât de sigur poate fi un astfel de oraș haotic: oamenii sunt prietenoși, toată lumea vorbește engleza, prețurile sunt mici.
Singurele locuri în care trebuie să negociezi un pic sunt taxiurile, dacă le iei de pe stradă. Recomand să le comandați prin Pathao, aplicația lor de ride-sharing. Aproape toate cursele le-am luat așa, la taxiurile luate de pe stradă ți se cer mereu prețuri mai mari.
Diferența de fus orar dintre Nepal și România este de 3 ore și 45 minute. Nepalul a optat pentru UTC+5:45 pentru a se asigura că prânzul (ora 12:00) coincide cu momentul în care soarele este aproape de apogeu pe cer.
Dacă vă plac complicațiile, le găsiți din abundență în Nepal 🙂
Viza Nepal
Pentru a vizita Nepal, românii au nevoie de viză. Poți lua visa on arrival (VOA) la sosirea pe Kathmandu Airport.
Viza se plătește la sosirea pe Tribhuvan International Airport Kathmandu, fie cash, fie cu cardul, iar prețurile sunt:
- 15 zile: 30 USD
- 30 de zile: 50 USD
- 90 de zile: 125 USD
SIM Card
Pe aeroportul din Kathmandu poți cumpăra un SIM card cu internet, sunt ghișee pe aeroport. Am cumpărat 40 GB pentru 30 de zile: 1.300 rupii.
Transfer aeroport
Pe aeroport poți rezerva un taxi cu plata în avans, a costat 1.000 de rupii până în Thamel. Dacă aveți deja aplicația Pathao, prețul va fi de doar 500 de rupii.
Vreme Kathmandu
Am fost în Kathmandu în decembrie, când e iarnă și sunt 17-20°C la amiază. A fost soare și plăcut afară, rece dimineața și seara. Mi s-a spus că uneori e zăpadă iarna în Kathmandu, dar când am fost eu nu era nimic de genul ăsta.
Altitudine Kathmandu: capitala Nepalului este la 1.400 de metri. Deși e aproape de cei mai înalți munți din lume, nu e un oraș la înălțime, cum sunt La Paz, Cusco și altele.
Viața în Nepal
Cutremur Nepal: pe 25 aprilie 2015 a avut loc un cutremur devastator, de magnitudine 7,8, cu epicentrul foarte aproape de capitala Nepal. Prin Thamel poți vedea și acum clădiri afectate. Nu mi-e clar în ce măsură cele folosite în continuare sunt în stare bună sau prezintă un risc.
Accident aviatic Nepal: au fost mai multe accidente aviatice în țară, inclusiv în iulie 2024, iar în 2023 a avut loc un accident grav cu 72 de morți. Nepalul are condiții de zbor deosebit de dificile, datorită munților, schimbărilor meteorologice bruște și infrastructurii aeroportuare proaste.
Ultima o poți admira de la sosirea în Kathmandu, aeroportul Tribhuvan fiind unul dintre cele mai banale văzute vreodată (poate cel din Comore să fie și mai prost).
Ce limbă se vorbește în Nepal: sunt în jur de 100 de limbi vorbite în Nepal, dar limba oficială este nepali. Gazda mi-a spus că limbile din Nepal sunt foarte diferite și un Newari nu înțelege ce vorbește cineva dintr-o altă regiune a țării.
