Insulele din Stockholm

Ca să înțelegi un oraș ca Stockholm trebuie să mergi acolo vara, ca să îți priască plimbările pe insule. Natura este integrată orașului, fără demarcații neplăcute, care să îți reamintească că ești într-un spațiu urban. Dimpotrivă, în Stockholm orașul e cel care pare un musafir – unul în mijlocul vegetației și al apelor de un albastru închis.

Din Södermalm, unde am stat, mergeam pe jos până în Gamla Stan trecând printr-o zonă de străduțe cu case de prin secolul 18 (sau era 19?), foarte pitorești. Ulterior avea să aflu că străzile respective apăruseră în trilogia lui Stieg Larsson, dar și în ecranizarea uneia dintre cărți. Plimbându-te pe acolo te puteai crede…în Praga, mai degrabă, dar nu în Stockholmul pe care mi-l imaginam eu.

Primăria

Vizavi de Södermalm, pe o altă insulă, este Primăria, o construcție impresionantă din cărămidă roșie. De departe nu mi-a plăcut foarte tare, dar văzând-o mai de aproape am înțeles de ce este atât de admirată. E ceva dur și frumos în dantelăria de cărămidă și în zidurile sobre, foarte înalte. În plus e una dintre zonele în care lumea se strânge instinctiv pentru puțină odihnă pe malul apei, în mijlocul orașului. De vizitat!

Skeppsholmen și Kastellholmen

Dar ce mi-a plăcut foarte tare a fost plimbarea spre Skeppsholmen și Kastellholmen – niște insulițe de lângă Gamla Stan: treci un pod lung cu o coroană regală pe el și ajungi pe Skeppsholmen la un vas cu pânze, care a fost în trecut hostel pentru hoinari, iar acum e bar deschis publicului. Poți urca la bord, îți alegi un șezlong undeva la soare și poți să lenevești acolo cât vrei, cu ochii admirând silueta Orașului Vechi din fața ta.

În continuarea acestei insule este o alta, mai mică – Kastellholmen, numită așa de la un mic castel ruginiu din mijlocul ei. Din capătul insulei se zărește parcul de distracții din Djurgården – nu se poate trece direct, de pe Kastellholmen nu sunt poduri către Djurgården. Ca să ajungi acolo iei fie un vaporaș din Gamla Stan (costă vreo 100 SEK), fie mergi pe jos pe Strandvägen. Eu am ales a doua variantă și-am ocolit tot golful, trecând pe lângă o zonă de muzee (dintre care amintesc doar pe cel Maritim, cu niște machete de vapoare foarte frumoase – a nu se confunda cu Muzeul Vasa). Parcul de distracții Djurgården, pe de altă parte, este o nebunie, cu multă agitație și înghesuială. Nu prea mi-a plăcut, am stat un pic și am plecat.

Dacă veți avea vreodată drum la Stockholm bucurați-vă de el la pas. Sau cel mult cu vaporașul, deși se pot vizita toate insulele fără să urci măcar o dată în vreun metrou sau în vreo barcă. Stați la soare, dacă e vară (eu m-am bronzat foarte tare acolo), și savurați muzeele, parcurile și străzile orașului. O să vă placă, e un oraș frumos.