Informații despre Rusia: cheltuielile unei vacanțe acolo

Două săptămâni și jumătate prin Rusia, țările baltice, Minsk și Kiev m-au costat 800 de euro. Inițial voiam chiar să mă rezum la 700 de euro, dar nu am reușit și nici nu m-am străduit foarte tare să reușesc.

Obiective turistice în Rusia

Am vizitat Moscova, capitala Rusia, și Sankt Petersburg, apoi am plecat spre Finlanda, țările baltice, Belarus și Ucraina. Am pe listă să fac Transsiberianul cândva, dar, câtă vreme este război între Federația Rusia și Ucraina, nu am nicio dorință să merg acolo.

Alte orașe din Rusia care merită o vizită:

• Kazan – O combinație fascinantă de cultură rusă și tătară, cu Kremlinul din Kazan și Moscheea Qolşärif.
• Soci – Stațiune la Marea Neagră, renumită pentru climatul său blând și pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.
• Ekaterinburg – Un oraș cu o istorie profundă, unde familia Romanovilor și-a găsit sfârșitul, situat la granița dintre Europa și Asia.
• Vladivostok – Poarta Rusiei spre Pacific, un oraș-port impresionant, cu influențe asiatice și peisaje spectaculoase.
• Veliky Novgorod – Unul dintre cele mai vechi orașe rusești, considerat leagănul Rusiei, cu biserici medievale și un Kremlin bine conservat.
• Irkutsk – Poartă de acces spre Lacul Baikal, cu o atmosferă de oraș siberian tradițional și influențe din perioada exilului decembriștilor.

Planul

De fiecare dată când mă întreba cineva astă-vară unde plec în concediu, răspundeam Rusia, fără să menționez țările baltice, Helsinki, Minsk sau Kiev, căci mi se părea și mie prea de tot să reușesc să parcurg tot traseul, fără cine știe ce averi la îndemână. Replica care venea cu regularitate aproape de fiecare dată era „Moscova e scumpă!”, spusă întotdeauna de oameni care nu fuseseră niciodată acolo.

Nu știu de unde are orașul faima asta, care îi oprește pe unii români să viseze la un oraș care e mult mai aproape de noi decât Londra, de exemplu, dar, la un moment dat, cotrobăind pe net, am găsit un studiu al unei agenții internaționale de voiaj care comparase prețurile celor mai scumpe hoteluri din lume și ajunsese la concluzia că cele mai scumpe hoteluri sunt în Moscova.

Așa că, dacă visați să stați la Ritz-Carlton în Moscova, unde cea mai ieftină cameră costă 300 de dolari fără mic dejun inclus, atunci puteți avea o problemă, căci Moscova e în egală măsură un oraș pentru cei foarte bogați, dispuși să își lase banii în hotelurile moscovite, magazinele cu mărfuri de lux sau prin restaurantele cele mai bune, dar și un oraș pentru oamenii obișnuiți, care merg la serviciu cu metroul și își cumpără mâncarea de la magazin.

Un alt posibil impediment este viza. Ea îți poate da câteva bătăi de cap la început, dar este doar o chestiune de formulare de completat, nu e un impas de netrecut. Am scris despre cum se obține viza de Rusia, articol care sper să fi folosit măcar cuiva, căci prea am văzut în multe locuri articole care recomandă comandarea scrisorii de invitație de la nu știu ce agenție, contra a 30-50 euro, muuult mai mult decât ăia 19 USD plătiți de mine.

Am plecat spre Rusia și spre Moscova fără să mă împiedic de faima ei de oraș scump. Nu îmi propuneam nici să fac shopping, nici să mănânc la restaurant, nici să dorm la hotel sau să mă plimb cu taxiul. Voiam doar atât: să văd și eu Moscova în viața asta scurtă, să văd cum arată lumea în țările din fostul bloc URSS, cum sunt oamenii și dacă mă descurc de una singură timp de două săptămâni și jumătate.

Călătoria a fost și un fel de test pentru mine, pentru că îmi doresc să merg tot mai spre est, prin țări în afara oricăror pachete turistice pentru seniori, și, dacă nu aveam să mă descurc în Rusia, cum aveam să mă descurc altundeva?

Informații despre Rusia: bugetul

Pentru că am plecat spre Rusia și țările baltice cu un buget foarte strict, am fost nevoită să țin evidența fiecărui ban cheltuit sau care urma să fie cheltuit – am și acum carnetul cu însemnări, biletele de tren, metrou sau de la Ermitaj, hărțile mâzgălite și vederile cumpărate.

Nu-i ceva care să mă deranjeze foarte tare, am fost în multe excursii cu bani puțini și sunt obișnuită să mă întind cât îmi este plapuma. E mai bine, oricum, decât să stai acasă jinduind după alte locuri.

Partea bună la călătoriile din ziua de azi e că poți să știi dinainte cu destul de mare exactitate cât te va costa un voiaj – o mare parte din cheltuieli au fost făcute înainte de a pune piciorul în tren, pentru că mi-am cumpărat biletele online: cel de tren Moscova – Sankt Petersburg, cele de feribot și de autocar, biletul de intrare la Ermitaj.

Cheltuielile cu vizele, evident, le-am făcut tot înainte, iar cazările și restul biletelor de tren știam dinainte cât costă, căci le-am rezervat cu câteva luni înainte de plecare (hostelurile) sau mă informasem de pe net (biletele București – Moscova, Vilnius – Minsk – Kiev – București).

Cam așa arată planul de bătaie pentru călătoria de astă-vară, tabel pe care îl păzeam ca pe ochii din cap, ca nu cumva să mă încurc în sosiri/plecări, ore de plecare, traseu etc.:

Data	Cheltuială	Suma în Euro
	Viză Rusia	52 Euro
	Viză Belarus	20 Euro
5-6 august	Bilet tren cușetă București-Moscova (6.53-23.05), 38 ore	93 Euro
6-9 august	Cazare Hostel Moscova, 3 nopți	35 Euro
9-10 august	Bilet tren cușetă Moscova-Sankt Petersburg	24 Euro
10-12 august	Cazare Hostel Sankt Petersburg, 2 nopți	23 Euro
11 august	Bilet intrare Muzeu Ermitaj	13 Euro
12-13 august	Bilet feribot Sankt Petersburg-Helsinki, St. Peter Line	65 Euro
13 august	Bilet feribot Helsinki-Tallinn, Tallink	28 Euro
13-15 august	Cazare Hostel Tallinn, 2 nopți	23 Euro
15 august	Autobuz Tallinn-Riga (6.30-10.30), Ecolines	13.30 Euro
15-16 august	Cazare Hostel Riga	9 Euro
16 august	Autocar Riga-Vilnius (10.40-14.40), Ecolines	16.20 Euro
16-17 august	Cazare Hostel Vilnius	13 Euro
17 august	Bilet tren Vilnius-Minsk (19.30-22.30)	9 Euro
18-19 august	Bilet tren cușetă Minsk-Kiev (21.25-8.38)	40 Euro
20-21 august	Bilet tren cușetă Kiev-București (20.12-22.58)	75 Euro
	TOTAL EURO	551.5 Euro

O dată știută suma pentru transport-cazare-alte cheltuieli, mai adaug la ea o sumă pentru mâncare-transport local-diverse. Nu rezerv niciodată mulți bani pentru mâncare – cu 5 euro pe zi pot mânca micul dejun, prânzul și cina într-o capitală europeană și nu mă refer la un pachet de grisine, ci la chestii luate din supermarket, gen ciabatta și camembert (în toate țările europene găsești mărci super ieftine de ceva bun), iaurturi, avocado, biscuiți.

Apă, dacă găsesc la cișmea sau la chiuvetă, iau de acolo, ce mare scofală? Prin Rusia și țările baltice, prețurile sunt ceva mai mici decât în vestul Europei – de exemplu, în Vilnius, o caserolă medie de salată cu de toate costa echivalentul a 1,30 euro, iar un iaurt 58 de cenți. În Riga și Tallinn am cheltuit echivalentul a 3,50 euro pe mâncare pe zi.

Și-am mâncat și înghețată, și pepene, și n-am murit niciodată de foame. Asta nu înseamnă că propovăduiesc tuturor să călătorească așa, ci doar că se poate și așa și nu-ți trebuie averi ca să vezi lumea.

Cazarea

Moscova e un oraș imens, cu o ofertă generoasă de cazare. Cel mai mic preț găsit de mine a fost de 10 euro pe noapte la Hostel Bananas, unde eu m-am simțit foarte bine. Era la 20 de minute de mers pe jos de Piața Roșie, aveau internet și ceai gratis, iar fetele de la recepție vorbeau bine engleza și te ajutau cu informații.

Seara mă recuperam acolo după drumurile lungi, încercând să mă loghez pe Facebook, unde până la urmă postam de pe email și citeam mesajele voastre, care zău că picau foarte bine, așa departe cum eram. Colegii mei de cameră erau, în general, ruși care nu vorbeau engleză. Ce nu mi-a plăcut e că am prins niște zile în care unii plecau și alții se cazau, și asta se făcea ori foarte târziu, ori foarte devreme. Dar e hostel, e de așteptat…

Cazările din țările baltice:

Tallinn: Hostel Vana Tom, 11.50 euro pe noapte, camere separate pentru fete/băieți. E central, în zona veche a orașului, ceea ce este un dezavantaj – toată noaptea îi auzi sporovăind pe petrecăreții de afară (și e plin de baruri și cafenele în centrul istoric din Tallinn!). Camere ok, recepționer 24 de ore, bucătărie și baie la comun. Internetul nu era gratis și n-aveau nicio „lounge area” în care să te relaxezi după o zi de alergătură.

Riga: Central Hostel. Foarte-foarte mișto, recomand din toată inima. E aproape de gară, situat la etajul unei clădiri vechi (două apartamente pe un etaj), camere foarte curate, colorate, personal foarte drăguț, internet gratis, ceai, bomboane pe pernă (asta chiar n-am mai văzut prin hosteluri), băile sunt pentru o persoană și comune. 9 euro pe noapte. Singurul dezavantaj e la camerele cu vedere la stradă – când trece tramvaiul, vibrează și pereții, și patul. Ciudat.

Vilnius: Hostelgate, chiar în zona veche a orașului, e o vilă cu etaj și curte mare. La parter e bucătăria și „living-ul”, sus sunt camerele mixte. Băi separate pe etaj, internet gratis, filme pe DVD, ceai și ocazia de a cunoaște oameni veniți din toate colțurile lumii. 13 euro pe noapte, mai „scump”.

Mâncarea

Pentru cineva care își cumpără mâncare de la supermarket ca să mai salveze niște bănuți, nu prea mi-a plăcut ce am găsit în Moscova. În general, am observat că rușii pun zahăr în orice: pâinea era prea dulceagă și foarte uleioasă – de regulă, ajungeam să hrănesc porumbeii cu ea, laptele bătut era dulce și n-am putut să îl mănânc, iar fructele de mare, care la italieni sunt conservate cu ulei și oțet, aici pluteau într-o zeamă făcută din apă și zahăr – oribil, a trebuit să le arunc.

În Moscova, spre deosebire de Sankt Petersburg, am observat ceva ciudat: nu prea erau supermarketuri de cartier. Fie găseai magazinașe mici, cu câteva produse de bază, fie supermarketuri luxoase, cu prețuri mai mari, unde găseai de toate.

Mâncarea de pe stradă e la fel ca peste tot: patiserie, hot-dog și pizza, iar la Mac este tot timpul plin. Am avut ceva dificultăți să comand (cartofi prăjiți = cartofen, vă spun… noroc că știam să citesc pe rusește). Se poate plăti cu cardul cam peste tot, dar e mai bine să întrebați decât să vă treziți că n-aveți cu ce achita cumpărăturile.

La bancomate e mai simplu, că au meniu și în engleză.

Prețuri

Că tot pomenisem de oamenii care cred că Moscova este un oraș scump, ia vedeți mai jos câteva prețuri în ruble (1 euro = 40 ruble rusești):

• 1 călătorie cu metroul = 28 ruble (0.70 Euro)
• 1 sticlă de apă de ½ l cumpărată într-o zonă turistică = 50.5 ruble (1.26 Euro)
• 1 plimbare cu vaporașul = 400 ruble (10 Euro)
• Cea mai ieftină pâine = 18 ruble (0.45 Euro), dar erau și pâini la 50, 100 sau 200 de ruble, în funcție de cât de fandosită era
• 1 iaurt cu fructe = 30 ruble (0.75 Euro)
• 1 kg mere = 120 ruble (3 Euro; ca o paranteză, fructele și legumele mi s-au părut mult mai scumpe decât la noi)
• 1 înghețată mai bună = 60 ruble (1.5 Euro)
• 1 matrioska = cea mai ieftină era la 100 ruble (2.5 Euro), dar majoritatea prețurilor începeau de la 250 ruble (6.25 Euro)
• 1 timbru pentru România = 25 ruble (0.6 Euro)
• 1 vedere = 20 ruble (0.5 Euro)

Comparați apoi prețurile astea cu cele din Europa de Vest și vedeți și voi dacă sunt sau nu mai mari în Moscova. Mie mi se pare că nu.

Cash sau card?

Pentru că am trecut prin șapte țări, din care doar două erau pe euro (Finlanda și Estonia), aveam bani atât cash, cât și pe card, cu care voiam să plătesc în țările baltice ca să nu mai stau să schimb de fiecare dată în LTL, LVL și ce mai au ei pe acolo. Bun și-așa, dar am constatat că atunci când ai puțini bani e foarte greu să urmărești cheltuielile făcute cu cardul.

În plus, mai sunt taxele acelea de conversie valutară, așa că nu m-am mirat foarte tare când, în Vilnius, cardul meu a rămas gol. Poate de asta, în excursiile mai scurte, plec numai cu cash, că știu exact cât mai am și nu depășesc bugetul pe care mi l-am stabilit.

Am văzut la unii turiști niște chestii oribile, un soi de portofel pe care ți-l pui pe talie, pe sub tricou – că nu înțelegeam de ce își ridicau toți tricourile când dădeau să plătească o înghețată. Eu mi-am luat cu mine o poșetuță din aia mică, pe care ți-o arunci după gât, și-mi țineam pașaportul și banii acolo, iar într-una mai largă aveam aparatul foto și ce mai aveam nevoie în ziua respectivă.

Ca bagaj, am avut un rucsac de mărime medie – când cari ceva în spate, fiecare kilogram contează, și mai mult de câteva tricouri și o rochie n-am avut nevoie. Nu mi s-a furat niciodată nimic, nici la hostel, nici în altă parte, dar am pierdut pe stradă niște chestii neesențiale, precum capacul de la obiectivul foto.

Cum e singură în călătorie?

Foarte-foarte tare, ceva ce trebuie să încerc din nou. Mi-a fost și frică, m-am și panicat cel puțin o dată, am fost și ruptă de oboseală sau de somn, era să pierd feribotul spre Helsinki, să ratez autocarul spre Vilnius, am dormit și-n gară, și pe tren, dar asta înseamnă să călătorești – lași colțișorul tău confortabil și sigur, îți iei inima-n dinți și ieși în lume s-o cunoști singură, fără proptele gen tur organizat și all inclusive.

E cu totul altceva să mergi de capul tău printr-un oraș decât cuminte în spatele unui ghid, e altceva să iei un tren local decât autocarul unei agenții: mai autentic, mai inconfortabil, mai ieftin, mai dificil, dar gândiți-vă întotdeauna că localnicii trebuie să călătorească și ei cumva din punctul A în punctul B, și dacă ei pot, puteți și voi.

Și ei trebuie să-și cumpere mâncarea de undeva, nu mănâncă toată ziua la restaurant, și ei sunt oameni la fel ca voi și nu te așteaptă nimeni la colț de stradă să-ți dea în cap doar pentru că ești din altă țară. Dimpotrivă, o să fiți uimiți cât de mult te pot ajuta niște străini care nu te-au văzut niciodată în viața lor și care n-au nicio „obligație” față de tine.

Încercați să nu ajungeți ca acei turiști care „vizionează” obiective turistice pe fast forward și care măsoară succesul unei călătorii după criteriul confortului și al asemănării cu „acasă”; care strâmbă din nas din te miri ce și nu-s curioși să vadă, să asculte, să înțeleagă. Nu lăsați călătoriile pentru când veți fi pensionari – o să fiți mai blazați, mai obosiți, mai indiferenți.

Călătoriți! Faceți asta cât sunteți tineri și un pic mai inconștienți. Prea multă socoteală de acasă strică, începi să-ți spui fie că nu se poate, fie că nu se merită, fie că e prea scump sau prea departe, eventual mai vin și X și Y și te sfătuiesc „de bine” să stai acasă, că cine știe ce mai pățești „pe acolo”, că a citit/auzit/văzut el ce a pățit cutare, că a fost el „acolo” și nu e nimic de văzut.

Nu! Dacă vă trage ața în cine știe ce colț de lume, duceți-vă acolo. Oricât de banal i s-ar părea cuiva, pentru voi s-ar putea să fie o revelație. Nu există loc, țară sau oraș urât sau plictisitor, care să nu merite drumul până acolo, unde să nu găsești cel puțin un lucru interesant de văzut sau făcut! Fiți curajoși, lumea este atât de mare și incredibil de diversă și tare mi-e că n-avem parte decât de o viață, una singură, la dispoziție…

Russian rulz!

Trăim cu impresia că lumea aparține vorbitorilor de limba engleză și culturii anglo-saxone. Complet fals! O singură limbă te poate ajuta prin toate statele din fosta URSS (inclusiv în țările baltice): rusa. Nu știi rusă, o să îți fie foarte greu să comunici cu rusul obișnuit, dar și cu funcționarii de la gară, magazin sau mai știu eu unde.

Dacă nu știi rusă, învață măcar alfabetul chirilic și câteva cuvinte și înarmează-te cu un zâmbet, răbdare și ceva îndrăzneală. Eu am purtat lungi conversații cu ruși, belaruși, ucraineni fără să știu mai mult de șapte cuvinte în rusă, am insistat, am repetat, am vorbit în engleză, ei mi-au răspuns în rusă, prin semne, mi-au zâmbit și, până la urmă, orice am avut de rezolvat prin țările astea, am rezolvat.

Am întâlnit din partea rușilor, și nu numai, foarte multă bunăvoință față de un turist care nu se poate exprima în limba lor și am rămas surprinsă cât de ușor este, totuși, să te înțelegi cu oameni care vorbesc o altă limbă. Învățasem și la facultate că oamenii folosesc comunicarea non-verbală mult mai mult decât cea verbală, dar până nu te afli într-o situație ca asta nu realizezi cât de adevărat e.

Pentru că turiștii ajung în general la Moscova prin diverse agenții sau pachete turistice și sunt foarte ușor de recunoscut, mi se întâmpla mai tot timpul să fiu luată drept o localnică și să mă întrebe ruși sadea unde e strada cutare sau cât este ora.

Există însă și ruși care vorbesc, mai bine sau mai prost, limba engleză: dacă vă găsiți într-o situație în care să vă adresați cuiva în engleză, uitați-vă după cei de 20 și ceva de ani, sunt șanse să știe măcar câteva cuvinte și să vă înțeleagă.

Chiar dacă nu știți rusă, nu faceți din asta un obstacol pentru vizitarea unei țări așa de fascinante ca Rusia!

Organele de ordine

Am ajuns în Moscova destul de speriată de vize, atentate cu bombă, înregistrare la poliție etc., de vedeam la început în fiecare polițist un om de care trebuie să mă feresc, să nu cumva să vadă că nu sunt rusoaică. În realitate, nimeni nu se sinchisește că ești din altă țară. De înregistrat mi s-a spus că trebuie doar dacă stau mai mult de șase zile (într-un oraș sau în țară? nu m-a lămurit nimeni…), de fotografiat am fotografiat peste tot și așa făceau și rușii.

Singurul lucru diferit este în gări. Acestea sunt păzite de soldați și la intrare există detectoare de metale, dar am văzut aparatul ciripind o dată și soldatul n-a făcut decât să se uite după călătorul respectiv. Apropo, rușii au, de la începutul anului, poliție în loc de miliție, dar cică li se permite până în 2012 să folosească vechiul nume de milițian când se referă la organul de ordine. Așa, fără supărare…

Orientare și siguranța orașului

Pentru că majoritatea obiectivelor turistice sunt în interiorul ringului moscovit (un bulevard care înconjoară zona centrală a orașului) și orașul are multe bulevarde largi care îl secționează, mi s-a părut ușor să te orientezi în el.

Da, auzisem și eu poveștile unora care s-au plâns că fără ghidul lor rus nu ar fi putut găsi drumul nici până la colțul străzii, dar mie mi s-a părut simplu din prima noapte când am sosit acolo. În zona centrală am văzut chiar indicatoare de străzi atât cu caractere chirilice, cât și latine. Nu vă bazați pe ele, totuși, cunoașterea alfabetului chirilic prinde bine în Rusia.

Metrourile circulă până la ora 1 dimineața și acoperă tot orașul, bulevardele sunt luminate, circulate și pline de oameni în zona centrală. De fiecare dată când mi-a fost teamă în călătoria asta, am realizat că o adusesem singură de acasă, laolaltă cu diverse prejudecăți personale, și că n-am avut, de fapt, motive obiective să mă simt așa.

Dacă mi-a plăcut în Moscova? O, da, motiv să mai ajung pe acolo cine știe când, poate când m-oi hotărî să fac transsiberianul 😊 Aș încerca o vizită și iarna, dar pentru asta îmi trebuie mai mult curaj. Și o căciulă mare rusească 😊