Havana cea frumoasă și tristă

Imaginează-ți un oraș cu un centru colonial frumos și bine îngrijit, cu multă culoare, istorie și muzică, dar când ieși puțin din zona turistică și te uiți în jur nu te poți face să nu observi cum trăiesc localnicii: într-un comunism pe care l-am trăit și noi, cu cozi la alimentare și penurie generalizată. Asta e Havana în anul 2023, ca într-o mașină a timpului, care adună laolaltă lucruri frumoase, dar și rele.

După sosirea mea stresantă în Cuba, a doua zi am rezervat-o pentru plimbări pe străduțele colorate din Havana Vieja. Sunt multe clădiri cu fațade vesele și bine îngrijite, iar pe străzi m-am întâlnit de mai multe ori cu fete pe picioroange, care făceau, împreună cu muzicanții lor, un mic show în diversele piețe din Havana.

Cuba e foarte muzicală și nu trebuie să te miri dacă la 8 dimineața, într-o cafenea pentru turiști, vei avea o orchestră live lângă tine, deși de abia au deschis localul. Am stat lângă Plaza Vieja și până la urmă a fost locul care mi-a plăcut cel mai mult: o piață largă, cu clădiri frumoase și statui interesante.

Nu foarte departe sunt Catedrala și Muzeul Orașului, o fostă casă particulară a unei familii bogate, comercianți de trestie de zahăr și altele. Biletul de intrare a fost ridicol de mic (10 pesos) și cum nu aveam bani așa de mici la mine, am dat să plec, dar femeia de la intrare m-a tras repede înapoi și m-a lăsat să intru fără bilet. E o tactică bună, pentru că te simți obligat să îi lași ceva bacșiș ghidei care îți face turul camerelor și care a povestit frumos despre ele.

În altă parte, pe Malecon, la un fort de pe malul mării, mi s-a cerut direct bacșiș care de regulă e 100 de pesos, un pic mai mult decât jumătate de dolar american, adică ceva infim. Că salariile în Cuba sunt ireal de mici nu prea e un secret pentru nimeni. În Cuba se poate plăti ușor în dolari, euro sau alte monede internaționale, orice ban este bun, doar să aibă valoare adevărat.

Fațadele sunt colorate, dar celebrele mașini din anii ´60 sunt și mai și! Accidental, am dat peste o stradă în care erau parcate automobile vintage ca la expoziție: roz, mov, roșu bombon, albastre, numai culori vesele și forme rotunde. Mașinile sunt vechi, dar bine îngrijite, cu banchete din piele și alte răsfățuri, mai puțin tehnologia de acum, nu că s-ar plânge cineva de asta.

Un tur de o oră cu o mașină din asta costă 60 USD, m-a informat un întreprinzător băgăreț de pe stradă, dar la cât de repede a redus prețul la 30 / oră bănuiesc că se poate negocia și mai mult, doar să nu se prindă că îți dorești prea mult plimbarea asta. Fusesem cu o mașină de epocă de la aeroport, nu știu dacă băiatul care m-a luat era taximetrist sau și ghid pentru turiști, dar și mașina lui era la fel de frumoasă.

Capitoliul Național din Havana este impresionant, orașul nu dezamăgește la capitolul clădiri. Dezamăgirea vine când îți vine ideea să cumperi ceva dintr-un loc mai banal, de exemplu de la supermarket. Cum rămăsesem fără produse de igienă după zborul Bogotá – Havana, trebuia să le cumpăr din nou, dar nici vorbă să găsești absolut orice, chiar dacă pentru mine erau produse banale.

Primul șoc a fost când am trecut pe lângă o farmacie din Havana Vieja: erau 2-3 produse pe niște rafturi 99% goale. O farmacie goală, fără aproape nimic! Plecasem în căutarea unui supermarket și a fost ceva sinistru: la primul local care a apărut pe Google Maps era o coadă în stradă, dar când am tras cu ochiul înăuntru nu părea să fie mare lucru în magazin. În altă parte am văzut de afară într-un supermarket rafturi pline cu același produs – conserve, în general, iar oamenii stăteau la coadă să le cumpere. La o măcelărie era coadă lungă care se întindea după colț, ceva ca pe vremea comunismului de la noi.

Dacă ești turist e ușor să nu observi toate astea. Restaurantele pentru străini au mâncare bună, prăjituri, băuturi din plin, cam tot ce vrei. Dar prețurile acolo sunt prohibitive pentru localnici, la veniturile lor extrem de mici. O masă de prânz costă între 10 – 15 – 20 USD în funcție de câte produse îți comanzi, de cele mai multe ori nu poți plăti decât în cash. Sunt alte magazine numite Panamericana unde toate produsele sunt de import, prețurile sunt în dolari, iar plata doar cu cardul. Ai card blocat acolo din cauza embargoului? Eh, ghinion.

Nu toate restaurantele și cafenelele o duc la fel de bine. În Havana Vieja am trecut pe lângă o cafenea istorică cu un interior frumos și am vrut să mă opresc să beau o cafea. M-am uitat la meniul lor destul de lung gândindu-mă ce să iau, dar proprietarul s-a apropiat de mine și mi-a spus, cu o față cam tristă, că nu au decât suc de mango. Eram într-o cafenea și ei nu aveau cafea, vă puteți imagina ironia? În altă parte aveau cafea, dar nu aveau lapte și tot așa, niciodată nu erau chiar toate produsele din meniu, mereu lipsea ceva.

Oamenii sunt destul de drăguți, dar sunt și mulți bișnițari care fac “cambio” sau vor să îți vândă vreun serviciu, mai sunt cei care vin direct la tine și îți cer ceva (bani, un suc pe care îl ai în plasă), dar în general nu vei fii invizibil(ă) acolo: într-o singură zi în Havana am primit mai multe complimente decât în trei luni de călătorii, stilul ăsta un pic băgăreț și îndrăzneț al cubanezilor mi-a amintit de Republica Dominicană. Tot pe o insulă cu locuri frumoase, dar fără atâtea lipsuri.

Unde mănânci în Havana

Restaurantele sunt singura opțiune (fără gătit ceva la Airbnb, căci nu ai de unde cumpăra nici măcar un ou). Mi-a plăcut la restaurantul 5 Sentidos din Havana Vieja, mâncarea e mai bună și un pic altfel decât ce găsești în restul orașului. Am comandat calamar la wok, patacones care în Cuba se numesc tostones (se fac dintr-un soi de banană care se prăjește), ciocolată cu texturi diferite și, bineînțeles, piña colada.

Unde am stat în Havana

Am rezervat un mic apartament în Havana Vieja, cazarea a costat 553 lei pentru trei nopți. Proprietarul Airbnb-ului m-a ajutat să schimb banii electronici în cash cubano și tot el a aranjat transferul de la aeroport când am rămas blocată acolo. Clădirea în care e Airbnb-ul e cam gălăgioasă, pereți sunt subțiri, așa că dacă vorbește cineva tare la 4 dimineața auzi cam tot.