Grațiosul Cuenca

”Es muy tranquillo,” mi-a explicat un taximetrist de ce e frumos la Cuenca. Liniștit și încântător, cu un centru istoric bine păstrat, genul de oraș în care lumea vine pentru o plimbare și care trăiește din turism: multe hoteluri, mai scumpe decât în Guayaquil, magazine și cafenele, turiști o grămadă. ”Muchos gringos viven aquí”. Cred și eu, e mai ieftin decât în State și poate chiar mai frumos.

Mirador Parque de Libertad

Am avut o zi pentru a vizita orașul, dar se poate sta mai mult, sunt multe de vizitat în Cuenca și prin împrejurimi. Dimineața am lăsat bagajul la hotel și țuști într-un taxi să vizitez unul din punctele de belvedere din oraș, cel de la Parque de Libertad.

Dar miradorul (un turn înalt de sticlă) era închis, așa că m-am mulțumit cu ce puteam vedea de la baza lui. Foarte cochet orașul și mai înstărit decât Quito.

Catedrala nouă

Pe numele său complet Santa Ana de los Ríos de Cuenca, orașul are un centru istoric sit UNESCO fondat în 1557 după un plan al regelui Spaniei Charles V. S-a păstrat arhitectura din secolul XVIII și planul octogonal al orașului, cu piețe, parcuri, biserici și alte clădiri publice.

Centrul e în Plaza Mayor, unde e Catedrala nouă, cu turnurile neterminate din cauza unor probleme de structură. Pentru 2 dolari te poți urca pe terasă, e unul din cele mai bune locuri din oraș pentru a admira clădirile și dealurile verzi, plus turnurile colorate ale catedralei.

Piața de produse artizanale

Cuenca are un târg în aer liber, pe malul râului, cu tot felul de produse artizanale, e greu să treci indiferent pe acolo 😀 În general nu prea fac cumpărături, căci e greu să le car după mine dintr-o țară în alta, dar aici am zărit la o tarabă niște brățări din resina (rășină) de care nu m-am putut despărți.

Mirador Turi

Punctul de belvedere de la cea mai mare înălțime, de unde poți vedea tot orașul, e Mirador Turi: am luat un taxi până acolo, după ce șoferul s-a tot codit căci drumul e doar dus, iar întoarcerea e prin spatele dealului. Până la urmă am zis să mă ducă și înapoi la Mercado și așa am plecat la drum.

Sus e un loc turistic, cu multe restaurante, o biserică și buluc de lume. Voiam să iau și eu o Colada morada, o băutură tipică Ecuadorului, dar până am ajuns eu se terminase.

Mercado 10 Augusto

Următoarea oprire la Mercado, piață de flori și fructe, cu o zonă de restaurante la etaj. Mâncarea n-a fost cine știe ce, dar am luat un suc de mora (mure) bun de tot. Mai aveau unul de cocos, dar mi s-a părut mult prea dulce.

Pălării de Panama

Celebrele pălării de Panama sunt fabricate în Ecuador, iar Cuenca are o mulțime de magazine care vând așa ceva. Sunt frumoase și în general sunt moi, nu sunt scorțoase ca pălăriile din pai. Prețurile diferă în funcție de cât de deasă e împletitura din toquilla, o plantă care arată ca un palmier și care crește doar în Ecuador și unele țări din apropiere: unele pălării sunt atât de fine încât ai zice că sunt din material textil.

Am găsit un mic târg de pălării în curtea unei biserici și acolo am ochit o pălărie nouă de Panama, albă cu bandă neagră, un model clasic pe aici. 22 de dolari, fabricată chiar acolo, în Cuenca, de doamna care mi-a vândut-o. ”Que bonito!” să poți lua ceva fabricat local, direct de la sursă.

Piața Francisco

Lângă Catedrală mai e o piață drăguță, cu porumbei și tarabe cu de toate, Plaza de San Francisco. La fiecare colț de stradă câte o vânzătoare de dulciuri, un fel de cremă care se pune în conuri, sau fructe, prăjituri, dar și multe tarabe cu flori. Regiunea asta din Ecuador e faimoasă pentru cultivarea trandafirilor, au o climă care le priește și cresc mari și frumoși, așa că le exportă și în alte țări.

În piață de făcea ”limpia”, o curățare energetică care se practică în zonă: masaj cu flori și un ou întreg, scuturări și alte practici de genul ăsta, un fel de ”cele rele să se spele”. Aveau tănticile alea destui clienți, e un business înfloritor să faci curățări energetice 😛

Cum ajungi la Cuenca

Cuenca, Ecuador (a nu se confunda cu mai celebrul Cuenca din Spania), este în sudul țării, la 3 ore și jumătate de Guayaquil. Eu am ajuns acolo din Quito, cu autocarul, un drum care trebuia să fie de 9 ore, dar a fost de 10 ore și jumătate. Teribil de obositor, căci tot drumul e prin munți și sunt viraje unul după altul, de mi se făcuse rău cu tot cu pastila împotriva răului de mișcare. La un drum așa lung au făcut o singură oprire la 4PM când deja eram varză și n-am putut mânca nimic.

Seara la 9 când am ajuns la Hostal Martina am aflat stupefiată că nu aveam rezervare căci nu lucrează cu Booking și mă întrebau pe mine ce să facă să scoată hotelul din platformă. La ora aia nu mai erau camere decât la niște hoteluri scumpe, am avut noroc că la hotelul ăsta am găsit totuși o cameră liberă, mult mai scumpă decât apărea pe Booking: 60 USD pentru o noapte într-o cameră mediocră, așa că n-am stat decât una în loc de două, cum plănuiam inițial. Mi-au oferit totuși micul dejun din partea lor ca recompensă pentru toată încurcătura din seara aia.

Orașul se poate vizita la pas, iar taxiurile sunt ieftine, 1.5-2 USD pentru un drum, de exemplu până la autogară. De la Cuenca ajungi în 3 ore și jumătate la Guayaquil, sunt autocare frecvente care pleacă din Terminal Terestre, cursa costă 8 USD. Drumul e la fel de fascinant ca până la Cuenca, numai munți și văi, peisaje care mi-au amintit puțin de Islanda. Guayaquil e pe malul oceanului, așa că în apropiere am lăsat munții în urmă și s-a făcut brusc mai cald și umed.