Prin fiordurile norvegiene: Geirangerfjord

Folosește-ți timpul cu înțelepciune: nu știi niciodată când se va termina, iar ”călătoria vieții tale” nu o vei mai face niciodată. Pleacă la drum atunci când simți chemarea, nu lăsa totul pentru mai târziu, când vor fi bani și va fi mai mult timp liber, chiar dacă e tentant să crezi că toate pot fi făcute și mai târziu. Trăiește cumpătat, dar nu ”cumpăta” la nesfârșit, lumea e oricum plină de riscuri.

Feribotul Bergen – Ålesund

Feribotul care m-a plimbat de la Bergen la Ålesund, via Geirangerfjord, era plin cu oameni bătrâni. Poate sunt singurii care își permit un voiaj cap-coadă cu Hurtigruten de la Bergen până la Nordkapp, eu cu siguranță nu mi-am permis, de asta mi-am și luat bilet on deck, adică fără cabină, mi-am plătit doar drumul.

Și așa a costat 100 Euro, mai mult decât călătoria similară de la Sankt Petersburg la Helsinki, unde pentru o sumă mai mică am avut și-un loc într-o cabină de câteva locuri.

Pe Hurtigruten m-am descurcat cum am putut: seara am urcat la ultimul nivel unde era o sală cu vedere panoramică și am admirat apusul, printre frisoane de frig. Nu știu de ce acolo era mai frig decât în restul navei, așa că era exclus ca în noaptea aia să pot dormi acolo, m-aș fi congelat de frig.

Ceva mai târziu, când ceilalți pasageri s-au retras în cabină, am descoperit un loc mai bun: un salon la un nivel inferior unde erau niște canapele comode și era mai cald. Am dormit cu grijă la început, dar apoi mi-am dat seama că nu eram singura care făcea asta: încă vreo doi călători rătăciți, genul backpacker, își aleseseră locuri prin apropiere, iar angajații care ocazional mai treceau pe acolo nu au zis nimic.

Ålesund

Nu am dormit grozav, așa cum se întâmplă când încerci să te odihnești în locuri care n-au fost făcute pentru asta, ca trenurile, aeroporturile și gările. Dimineața, când am ieșit afară, ajunsesem în Ålesund, dar călătoria mea nu se terminase încă: îmi cumpărasem bilet pentru Bergen – Ålesund – Geirangerfjord – Ålesund, adică făceam un ocol prin fiord care îmi lungea călătoria cu încă jumătate de zi. Era o afacere bună pentru că nu plăteam nimic în plus pentru asta, iar plimbarea prin fiord merită tot deranjul.

În afară de asta am avut parte de o zi cu soare, iar soarele în Norvegia schimbă tot. Este fantastic să lenevești pe un șezlong la bordul unui vas și să nu faci absolut nimic, doar să admiri cascadă după cascadă și cele mai incredibile peisaje. Pe frig și ploaie mă îndoiesc că poate fi la fel…

Geiranger în Geirangerfjord

Pe la amiază eram în Geiranger – o mică localitate la capătul fiordului unde am staționat un pic. O parte dintre pasageri au plecat cu o barcă mai mică să exploreze fiordul, dar eu mă uitam la jind la inșii care se plimbau cu canoea pe acolo, mici puncte roșii sau galbene pe apele albastre.

Tot timpul m-am fâțâit de pe o punte pe alta, ba pe stânga, ba pe dreapta, ca să fac fotografii. La întoarcerea spre Ålesund îmi făcusem deja plinul de soare, mi-am găsit un șezlong la pupa vasului și acolo am rămas, cu ochii la tot verdele-albastrul acela ireal. Mi-a părut rău că nu am avut costumul de baie la mine – feribotul avea și-o mică piscină, iar vremea era perfectă pentru o bălăceală.

În jurul meu îi auzeam pe alții exclamând că asta e călătoria vieții lor – oameni la 60-70 de ani, cu stare, care până la vârsta aceea și-ar fi permis mai multe călătorii despre care să poată spună asta. Dincolo de confortul de pe vas și bucuria de a naviga până în nordul continentului, genul ăsta de călătorie are prea multe restricții ca să fie pe gustul meu: în Ålesund vasul a staționat doar o oră timp în care pasagerii au putut coborî pe țărm să viziteze orașul.

O oră?!? Din o oră 15 minute s-au pierdut cu deschiderea ușilor în port, iar alte 10 minute trebuie lăsate ca marjă de siguranță ca să nu pierzi feribotul. Ce poți vedea în 30-40 de minute, pe fugă, în Ålesund, când eu m-am plimbat o zi întreagă pe acolo și tot nu m-am săturat de priveliști?

Orice alegere ați face, fie una confortabilă, voiajând cu Hurtigruten, sau una low-cost, cu rucsacul în spate, experiența călătoriei printr-un fiord este de neuitat.