Două săptămâni în Galapagos. Buget și lucruri utile

Am petrecut două săptămâni în Galapagos, vizitând cele patru insule locuite din arhipelag: Santa Cruz, Floreana, Isabela și San Cristobal.

Pentru mine Galapagos are legătură cu reportajele din National Geographic și multă vreme am crezut că nici nu se pot vizita ca simplu turist, trebuie să fii om de știință ca să ajungi pe acolo. Din fericire, e destul de ușor de vizitat dacă vii din Ecuador și poți vizita insulele pe cont propriu, nu ai nevoie de croaziere exorbitant de scumpe pentru asta.

De ce să te duci în Galapagos?

Pentru că aproape tot arhipelagul este Parc Național, arie protejată în care poți vedea de aproape lei de mare, țestoase uriașe de uscat, tortuga (țestoase marine), diverse specii de iguane care au evoluat doar aici, ca iguanele marine, pinguini (pe ăștia nu i-am văzut, sunt mai scumpi la vedere), diverse specii de păsări precum flamingo roz și boobie cu tălpi albastre.

E un ecosistem care s-a păstrat aproape neschimbat de pe vremea când Darwin a debarcat aici, roci vulcanice, vegetație aridă, diverse specii de cactuși precum Opuntia sau cactusul candelabru. E ca și cum ai ateriza într-un reportaj Discovery, în care urmărești leii de mare disputându-și teritoriul chiar sub nasul tău (nu, nu le pasă de oameni).

97% din suprafața terestră face parte din Parcul Național Galapagos, restul sunt terenurile oamenilor din oraș. În afară de traseele amenajate, nu poți intra în sălbăticie: e un teren dificil, numai bolovani vulcanici, tunele de lavă, tufe și arbuști, cactuși de diverse feluri, după câțiva metri te-ai umple de zgârieturi.

Bugetul unei călătorii în Galapagos

Galapagos: condiții de călătorie

Am vizitat Galapagos în noiembrie 2021: când am aterizat în Ecuador condiția de vizitare pentru insule era test PCR, indiferent dacă erai vaccinat sau nu, o săptămână mai târziu au relaxat restricțiile și am putut intra în Galapagos doar cu carnet de vaccinare (dacă nu ești vaccinat trebuie să prezinți test PCR).

Pentru a vizita Galapagos ai nevoie de:

1. dovadă vaccinare sau test PCR
2. taxă de intrare de 20 USD – se plătește pe aeroportul din care pleci, Guayaquil sau Quito. În Guayaquil te întreabă la intrarea în aeroport dacă mergi în Galapagos și te direcționează la coada la care se plătește taxa. Coada a fost lungă și totul a durat peste o oră, așa că e bine să ajungi la aeroport din timp. Ca să plătești taxa verifică pașaportul, dacă ești vaccinat / ai test PCR și îți dau un fel de voucher cartonat cu care poți călători în Galapagos
3. taxă de vizitare a Parcului Național Galapagos – 100 USD. Se plătește la sosirea pe aeroportul din Galapagos (Baltra sau San Cristobal), doar cash

Insula Isabela

Cum ajungi în Galapagos

Ca să ajungi în Galapagos pe cale aeriană trebuie să ajungi întâi în Ecuador. Se zboară din Guayaquil și Quito pe două aeroporturi din insule: Baltra (Santa Cruz) și San Cristobal. Eu am zburat din Guayaquil spre Baltra, e ruta cea mai frecvent folosită. LATAM și Avianca sunt singurele companii aeriene care operează zboruri spre Galapagos și au câteva curse pe zi.

Baltra e un aeroport pe o insulă nelocuită la nord de Santa Cruz. Ca să ajungi de acolo în Puerto Ayora trebuie să iei un autobuz, un feribot cu care traversezi canalul Itabaca și apoi un alt autobuz. E totul organizat, trebuie doar să te urci în fiecare mijloc de transport. În San Cristobal aeroportul e la un kilometru de oraș, am mers pe jos.

Canalul Itabaca

Biletele de avion

Când am ajuns în Ecuador nu eram sigură că voi merge și în Galapagos, mă tot uitat la biletele de avion și nu găseam decât la 400+ USD, prea mult pentru bugetul meu (sunt zboruri domestice, până la urmă, nu interregionale / intercontinentale).

Pe Skyscanner n-am găsit decât prețuri de la 400 USD în sus, așa că m-am uitat și pe site-urile Avianca și LATAM și, surpriză, pe site-ul LATAM am găsit bilet la 92 USD / segment. Nu am luat dus-întors, ci întâi am luat biletul dus, urmând ca un pic mai târziu să iau și returul. Voiam să mă întorc din San Cristobal, prețul era similar.

Dar peste două săptămâni n-am mai găsit bilet de retur decât la 200 USD / segment! Nu-mi venea să cred, chiar așa să dispară biletele mai ieftine pentru toate datele?! De fapt, ce fac cei de la LATAM? Dacă accesezi site-ul lor de pe rețeaua locală, din Ecuador, îți afișează prețurile mai mici, cele de la 80 USD în sus. Dacă accesezi site-ul de pe IP din SUA, au un singur preț pentru tine: 200 USD fix! Vedeți mai jos cum afișau prețuri diferite pentru același zbor, în funcție de VPN-ul meu: când era activat îmi arăta 200 USD, dezactivat prețul ”normal”.

După ce m-am prins de șmecheria asta am cumpărat bilet San Cristobal-Guayaquil cu 80 USD. Total: 173 USD pentru zborurile Guayaquil-Baltra și San Cristobal-Guayaquil. Zborul durează două ore.

Transport în arhipelag

Între insule se călătorește cu barca, sunt două curse pe zi – dimineața și după-masa; în funcție de numărul de pasageri sunt una sau mai multe bărci rapide care fac în general cam două ore între insule. Transportul public e doar între insulele locuite: Santa Cruz-Floreana, Santa Cruz-Isabela, Santa Cruz-San Cristobal și retur. Ca să ajungi din Isabela în San Cristobal trebuie să treci prin Santa Cruz.

Barca Britany și El Capitan

Bilete se pot cumpăra local de la agenții, dar eu le-am cumpărat online, nu știam situația de la fața locului și voiam să fiu sigură că am cu ce ajunge de pe o insulă pe alta. Posibil să fi plătit mai mult, nu știu, dar pentru fiecare cursă biletul a costat 34 USD, l-am cumpărat de la Book-ec.com, se plătește prin Paypal. A fost OK, căci cineva de la agenție a ținut mereu legătura cu mine pe Whatsapp și mă anunța dacă se schimba ceva, de exemplu barca sau programul. Când am vrut să stau câteva zile în plus pe insula Isabela, mi-au schimbat gratuit biletele de retur.

În afară de costul feribotului este și costul pentru barca taxi care te ia de pe ponton și te duce la barca mare. Un astfel de taxi costă 0.5 USD în Santa Cruz și 1 USD în Isabela, San Cristobal și Floreana.

Taxe locale

Santa Cruz și Isabela au taxe municipale: de fiecare dată când ieși sau sosești în port (inclusiv pentru excursii), trebuie să plătește o taxă. În Santa Cruz este 1 USD, în Isabela este 10 USD. Floreana și San Cristobal nu au astfel de taxe.

Excursii organizate

Excursiile organizate sunt foarte scumpe, așa că n-am cumpărat nici una: am vizitat doar situri gratuite (sunt destule, cu trasee amenajate pe care te poți plimba).

Îmi doream să ajung pe insula Bartolomé, imaginea iconică pentru Galapagos – în Santa Cruz m-am dus la mai multe agenții și mi-au dat mai multe prețuri în funcție de tipul de barcă: de la 170 USD cel mai mic preț la 190 și peste 200 USD. Pe Internet sunt prețuri chiar mai mari, pe la 300 USD. Insula Bartolomé e o insulă nelocuită, așa că nu poți ajunge acolo cu o barcă publică, trebuie să iei un tur.

Cazare

Am avut niște cazări foarte bune în Galapagos: cost mic și condiții bune. În Puerto Ayora, Santa Cruz, am stat la Sueños Silvestres, o pensiune ținută de un cuplu în vârstă: o cameră dublă cu baie privată și acces la o bucătărie comună doar pentru două camere a costat 121 USD pentru 5 nopți. Foarte curat, liniștit, aproape de centru, internetul a fost OK în primele zile, dar a picat sâmbătă, problemă destul de comună în Galapagos. Mâncarea la restaurant e scumpă în Galapagos, așa că a fost grozav să am o bucătărie doar pentru mine (vecinii mei nu o foloseau) și să pot găti. Hotelul avea și apă purificată, așa că nu mai trebuia să cumpăr așa ceva (nu poți bea apă de la robinet).

Hotelul Sueños Silvestres

Pe insula Isabela am nimerit la un hotel la fel de bun – La Jungla. Inițial rezervasem acolo doar 3 nopți, dar mi-a plăcut atât de mult locul și faptul că hotelul era chiar lângă plajă și dormeam în sunetul valurilor, încât am prelungit rezervarea cu încă două nopți. În total pentru 5 nopți am plătit 114 USD pentru o cameră dublă cu baie privată. Hotelul are bucătărie, apă filtrată, un manager (Abel) foarte amabil care e mai tot timpul acolo dacă ai nevoie de ceva. Internetul e prost, dar știam că pe Isabela, cea mai îndepărtată insulă din arhipelag, o să am probleme cu netul: uneori funcționa și puteam accesa unele pagini, apoi cădea și Abel reseta routerul sau trebuia să sune la Claro. Am lucrat cât am putut offline.

Hotelul La Jungla

În San Cristobal am avut o cazare comună, nimic deosebit, iar Floreana a fost o excursie de o zi, nu am stat acolo, dar sunt cazări pe insulă.

Mâncarea

Ce e scump în Galapagos este mâncarea, inclusiv la supermarket: totul este importat de pe continent, așa că la prețurile de acolo se adaugă minim 50%. În magazinele mai mici vedeam un preț și când plăteam aflam că e aproape dublu, acela era prețul de pe continent. Fiind insule vulcanice nu există terenuri agricole (plus că nici nu ai ce cultiva între bolovanii ăia vulcanici) și se importă absolut totul, de la fructe la un pachet de unt. Prețuri ca în State, un suc mic de portocale costa peste 2 USD, o cutie de lapte 2 USD. Nici ca varietate nu stau bine, vezi cam aceleași produse în fiecare magazin, era chiar amuzat că la sucuri sau apă aveau doar sticle foarte mici sau foarte mari, peste 2 litri, nimic intermediar.

La restaurant un hamburger a costat 14 USD, o ciocolată caldă 4 USD. În Santa Cruz am mâncat la un restaurant pentru localnici, cu prețuri mai normale, meniul zilei (supă, fel principal și suc) a costat 5 USD, în San Cristobal a fost același preț.

Vremea

În noiembrie au fost 24-25C, plăcut pentru plimbări, dar prea frig pentru bălăceală. Apa a fost destul de rece, deși am înotat de câteva ori. În Isabela apa era mai caldă, în San Cristobal chiar rece ca gheața, dar era așa de curată și clară încât am intrat de câteva ori. Decembrie-iunie e sezonul cald când cresc temperaturile și probabil poți petrece mai mult timp în apă. Și acum erau excursii pentru snorkeling sau diving și erau destui oameni care făceau asta.

Internet

Galapagos e cunoscut pentru internetul său prost, dar a fost mai bine decât mă așteptam. Asta în Santa Cruz și în San Cristobal, căci pe insula Isabela a fost cea mai slabă conexiune: de abia se mai încărca o pagina în momentele bune când era internet. Dar Isabela a fost pentru mine cea mai frumoasă insulă din arhipelag, așa că a meritat să stau mai mult acolo.

Animale

Le poți vedea în libertate peste tot, de la leii de mare la țestoasele de uscat și iguane sau flamingo. Leii de mare sunt cea mai comună priveliște, ocupă băncile din oraș și se odihnesc la umbra caselor, am văzut lei de mare să îmi ajungă pentru o viață. Au o capacitate infinită de a dormi duși mare parte din timp, numai ce îi vezi rostogolindu-se cu burta la soare și dormind de parcă e sfârșitul lumii. Puii și femelele nu prezintă vreun pericol, de masculii treji și gălăgioși e bine să păstrezi distanța, sunt și foarte mari și mai agresivi.

Băncile sunt pentru leii de mare, da?

Iguanele sunt o altă prezență specifică insulelor, sunt vreo 4-5 specii care au evoluat aici, cea mai cunoscută e cea a iguanelor marine. Sunt animale erbivore care se încălzesc în grup și au grijă unii de alții. Exemplarele mai tinere fug dacă te apropii prea mult, adulții mari rămân perfect imobili și te ignoră cu desăvârșire. Unii sunt foarte mari, dar nu e niciun pericol din partea lor.

Țestoase uriașe de uscat sunt în parcul național, dar am văzut și la marginea orașului, lângă pista de biciclete. Sunt animale mari și sfioase, dacă te apropii prea mult își ascund capul sau rămân nemișcate până se lămuresc că nu e niciun pericol. Pe toate insulele locuite sunt creșe de țestoase, ouăle sunt culese de pe insule și duse acolo, în siguranță, altfel ar fi mâncate de speciile aduse de oameni (porci, șobolani). Am mai văzut țestoase marine, flamingo, boobie, tot felul de stârci.

* * *

Galapagos e un loc special, e o destinație pentru explorare și educare, în care înveți să respecți și să protejezi natura. Peisaje vulcanice, plaje albe, câmpii de lavă și peste tot lei de mare și iguane. Magic 🙂