E ceva vreme de când îmi propun să ajung la Măldărești, să vizitez culele de acolo și să mă bucur de peisaje. Weekendul ăsta de octombrie s-a dovedit perfect pentru asta, peste 20 °C afară și-o paletă completă de nuanțe de roșu și auriu, numai bune de fotografiat.
Sumar
Conacul lui Maldăr
Culele sunt locuințe fortificate cu anumite detalii arhitecturale: ziduri groase, turn înalt (”kule” înseamnă turn). Prima oprire a fost la Conacul lui Maldăr, actualmente pensiune de lux – am intrat în conac să întreb dacă se poate vizita și doamna de acolo m-a corectat că acea clădire este un conac, nu o culă, așa că am rămas nelămurită în privința construcției, dacă este o culă sau nu.
Cula Duca din Maldărești
Câteva indicatoare cu ”Vizitați culele” îți spun pe unde să o iei ca să ajungi la ansamblul de cule din Măldărești, construite pe o culme domoală. Cula Duca e vizavi de Casa Memorială Duca, ambele se pot vizita, sunt mobilate și s-au păstrat foarte bine. Când am fost acolo era o singură persoană care avea grijă de muzeu și care făcea ture cu turiștii între Cula Duca și Cula Greceanu, de peste drum.
Cula Greceanu
Cula Greceanu face parte din ansamblul culelor împreună cu Cula Duca, dar acolo nu este nimeni permanent – curtea este deschisă în timpul programului de funcționare, dar ca să vizitezi interiorul culei trebuie să vorbești cu muzeografa de la Cula Duca, care are cheile.
Ambele cule au fost decoruri pentru filme, cel mai recent care s-a filmat la Cula Greceanu este Aferim – în interior se păstrează câteva costume folosite la filmări. Mi-a plăcut mai mult aici, dacă ajungi când nu este niciun vizitator ai toată curtea la dispoziție, inclusiv un leagăn mare din lemn care scârțâie.
Biserica Sfântul Nicolae
Biserica e la câțiva metri de Cula Greceanu, e monument istoric și a fost construită în 1774. În curte e o cruce de piatră care marchează mormântul lui Nicolae Greceanu din neamul Măldărești.
Măldărești
Comuna vâlceană are și o istorie interesantă, cea a căpitanului Tudor Maldăr din oastea lui Mihai Viteazu de care se îndrăgostește fiica hanului tătar care îl luase prizonier. Cei doi fug împreună și se refugiază în casa părintească a căpitanului: Cula Greceanu.
De la Măldărești la Horezu
La întoarcerea în Horezu am ales un alt drum, care trece peste dealuri. În loc să mergi pe asfalt poți să faci un ocol și s-o tai peste fânețe, printre copaci cu frunze atât de aurii încât par ireale. În jur sunt numai dealuri, iar în apropiere de Horezu orașul se zărește undeva în vale, e un drum pitoresc care merită făcut pe jos și e suficient de scurt încât să pară o plimbare.
Lucruri utile
De la București la Horezu sunt curse regulate cu Normandia, biletul dus-întors costă 79 de lei. Măldărești e la 3 km de Horezu, inițial mă gândeam să iau un taxi până acolo, dar nu e nevoie, o stradă din Horezu se lungește până ajunge în Măldărești.
Am stat la Pensiunea Broscuța din parcul cu același nume, camera a costat 70 de lei. Pensiunea e la câteva sute de metri de autogara din Horezu, iar din apropiere pornește drumul spre Măldărești, dar și cel spre Mănăstirea Horezu.
Biletul de intrare pentru Ansamblul Muzeal Măldărești costă 5 lei, programul e de la 10 la 18, luni este închis.
6 comentarii
Ce peisaje si ce fotografii frumoase. Ce aparat folosesti si sunt curioasa si daca ulterior editezi pozele si cu ce program? 🙂
Am un Nikon D90 cu un obiectiv Nikon 18-70mm și filtru de polarizare. La editare fac corecții de expunere în fișierele RAW (în ViewNX), iar în Photoshop fac corecția de perspectivă, crop, highlights & shadows și unsharp mask. Aparatul meu nu e de ultimă generație și asta se vede la lumină slabă, dacă îți cauți aparat foto, sunt multe mai bune decât ăsta.
Mersi pentru informatii. Am avut si eu un Nikon D3100 cu obiectiv 18 – 70mm si imi placeau pozele pe care le facea, dar mi se parea cam greu de transportat, asa ca am trecut ulterior pe un Sony mirrorless A500 cu obiectivul de kit. Corectiile pentru fotografii le fac in editorul de la Google Photos momentan, tot asa ca imi este mai la indemana. Felicitari pentru fotografiile frumoase cu care ne incanti 🙂
Da, un DSLR e mai masiv și mai greu decât alte tipuri de aparate, dar îmi plac mai mult fotografiile pe care le face un DSLR. De-a lungul anilor m-am obișnuit și cu greutatea lui, nu îl simt când îl țin mână, mai degrabă mă deranjează când vreau să-l bag în geantă, ocupă prea mult loc 🙂
Foarte frumoase fotografii. Am vizitat aceste locuri de cateva ori si prezentarea este corecta. Doar ca toate aceste ansambluri arhitecturale/istorice sunt cam neglijate. Cred ca nu numai aici, ci in toata tara
Cele din Măldărești nu sunt neglijate, dimpotrivă. La Cula Duca într-o sală erau fotografii cu alte cule din România (sunt vreo 27 în total împrăștiate în 7 județe, din care maxim 10 se pot vizita) și unele erau în paragină. În orice stare ar fi, mi-ar plăcea să le vizitez pe toate.