Chobe e o combinație de savană deschisă, păduri de tec, mlaștini și dune de nisip. Parcul e cunoscut pentru numărul impresionant de elefanți, dar am reușit performanța de a nu vedea niciun elefant în parc, niciun leu și doar o singură girafă.
Zimbabwe – Botswana
Din Victoria Falls, Zimbabwe, se fac tururi de o zi până în Chobe, în Botswana. Românii nu au nevoie de viză în Botswana, iar pentru Zimbabwe poți lua viză cu mai multe intrări sau, dacă ai uitat, ca mine, mai poți cumpăra una la graniță.
Așa că, într-una din zilele de vacanță din Victoria Falls, am cumpărat un tur pentru Chobe și am trecut granița în Botswana.
Trecerea se face repede. Mergi cu mașina cam o oră din Victoria Falls până la graniță, prin Parcul Național Zambezi – este același parc cu Chobe, doar cu nume diferit, animalele trec granița de câte ori au chef, nu e niciun gard pentru ele.
La granița cu Zimbabwe, dimineața a fost o coadă de 10–15 minute, dar totul s-a mișcat repede. Am primit ștampila de ieșire din Zimbabwe și am mai mers puțin până la cea din Botswana.
Sunt multe grupuri care fac excursia asta, așa că e o trecere de frontieră pentru turism safari, ca să zic așa. Românii nu au nevoie de viză pentru Botswana, primești o ștampilă și îți cauți mașina în parcare.
Între cele două țări se schimbă șoferii și mașinile. Din Zimbabwe vii cu un minivan acoperit. În Botswana te urci într-o mașină de safari descoperită. Se schimbă și șoferii între cele două țări.
De la graniță mai sunt douăzeci de minute până în Parcul Național Chobe.
Parcul Național Chobe
Nu mai fusesem într-un safari din 2023, când am fost în Masai Mara, în Kenya. Îmi era dor să văd animalele de aproape, cum fusese atunci, dar în Chobe peisajul e diferit: vegetație mică, arbuști și tufe care acoperă orizontul.
Principala zonă de văzut animale e râul Chobe, care e la granița dintre Botswana și Namibia (în partea asta a lumii granițele se înghesuie ca la un ambuteiaj pe Valea Prahovei).
La râu animalele vin grămadă ca să bea apă, mai ales în anotimpul secetos. Asta dacă nu cumva plouă în noaptea anterioară, cum am pățit eu. Noiembrie e finalul anotimpului uscat și începutul celui ploios: cum în timpul nopții a plouat, animalele s-au cărat toate în interiorul parcului, în căutare de hrană proaspătă.
Parcul Național Chobe are o suprafață de aproximativ 11.700 kilometri pătrați, fiind al doilea cel mai mare parc din Botswana, după Parcul Național Central Kalahari. Ca idee, Chobe e cam cât toată suprafața județului Brașov sau puțin mai mare decât Jamaica. Deci prea mare ca să cauți animale acolo.
Am început turul plimbându-ne pe marginea râului. Am trecut pe lângă un hoit de elefant, iar ghidul s-a plâns de namibieni, pe care îi acuza de braconaj (cei din Chobe au mutat rinocerii din parc într-o zonă mai sigură, departe de cei din Namibia).
Apoi am zărit leopardul. E un animal dificil de văzut: e eluziv, solitar, nu îi plac curioșii. L-am zărit printre tufe, după care s-a cățărat repede într-un copac și a vânat un babuin. Animalul știa că va fi prins, a țipat când leopardul a început să îi dea târcoale.
Întâi a ucis babuinul, apoi a stat în copac până a fost pregătit să îl mănânce. Se strânseseră multe mașini în jur, dar era greu să vezi ceva de la distanță.
Între timp, a trecut pe lângă noi singura girafă din ziua aia. Sărăcie mare de animale în parc; în afară de diverse antilope, câteva hoituri de elefant (cei din parc nu știau de ce muriseră), nu am văzut altceva.
Pe râul Chobe
La amiază ne-am dus cu mașina în altă parte, lângă râu, la un resort unde am luat masa. Peisajele sunt frumoase în Botswana, deși n-am apucat să văd mare lucru din țara asta, m-a făcut curioasă: au un respect mai mare față de natură decât vecinii din Namibia.
Acolo unde fermierii din Namibia au tăiat toți copacii ca să facă agricultură, cei din Botswana protejează Parcul Național Chobe și animalele care îl populează.
După masă am făcut o plimbare cu un mic feribot, timp de o oră pe râul Chobe. Râul își are originea în Angola, unde se numește Kwando, apoi devine Linyanti și, în cele din urmă, Chobe. Are o traiectorie aparte, formând o buclă ciudată prin nordul Botswanei, înainte să se verse în fluviul Zambezi, aproape de Kazungula, într-un loc în care se întâlnesc patru țări: Botswana, Namibia, Zambia și Zimbabwe.
Râul e ca centrul unui oraș în care iese toată lumea la o cafea. Am văzut bivoli africani, hipopotami, crocodili și diverse antilope. În Chobe e complet interzis înotatul: e infestat cu crocodili (pot să confirm, am mâncat din unul în Victoria Falls), există hipo – cel mai mare ucigaș de oameni, dintre animale –, iar pe insulele din centru pasc bivolii africani, care sunt la fel de agresivi ca celelalte două specii.
Când ne-am apropiat de insule, bivolii s-au oprit și s-au uitat la noi; era de ajuns să mai avansăm un pic și ne atacau. Agresivitatea lor e și motivul pentru care n-au fost niciodată domesticiți, e pur și simplu imposibil să te înțelegi cu ei.
Am văzut mai mulți crocodili. Unul a tot dat târcoale insulelor pe care pășteau bivolii. Crocodilul nu îi atacă niciodată pe uscat, doar în apă, unde îi îneacă.
Asta a fost partea cea mai frumoasă a zilei; am văzut mai multe animale decât pe uscat, iar peisajele sunt calde și liniștite. Mi-a plăcut mult Botswana, deja visez la un traseu mai lung prin țările în care, de data asta, nu am putut sta mult.
Un elefant se legăna…
Pentru un safari în care visam să văd elefanți, am încheiat ziua în Chobe Botswana cu exact zero elefanți văzuți. Ne-am urcat în mașină și am plecat spre Zimbabwe și, după ce am trecut iar granița, ne-am întâlnit pe șosea nu cu unul, ci cu trei grupuri diferite de elefanți!
Aparent elefanții chiar existau în parc, dar fuseseră puțin ocupați cu vizite la prieteni. Ne-am întâlnit cu niște familii de elefanți care traversau șoseaua; unul dintre masculi se pregătea să atace mașina, căci eram prea aproape de familia lui. Am demarat și, în curând, am ajuns înapoi în Victoria Falls. Păcat că n-am văzut niciun leu, totuși.
Safari Cascada Victoria – Chobe National Park
Am cumpărat turul de o zi de la Fuhara Safaris. I-am găsit pe SafariBookings, aveau cel mai mic preț dintre toți operatorii, după ce am verificat și pe Viator și pe GetYourGuide.
Fuhara Safaris au birou în Victoria Falls și mi-au oferit un preț bun și pentru transferul la aeroport (20 USD, față de 30 USD, cât se cere de obicei), așa că a fost o ofertă bună.
Ca să treci granița în Botswana și apoi înapoi în Zimbabwe, ai nevoie de viză cu mai multe intrări pentru Zimbabwe sau poți să mai cumperi una la graniță, costul fiind de 30 USD.
Niciun comentariu