Acasă Cărți [Țări și Cărți] Belarus. Svetlana Aleksievici: Războiul nu are chip de femeie

[Țări și Cărți] Belarus. Svetlana Aleksievici: Războiul nu are chip de femeie

Publicat: Updated:
Războiul nu are chip de femeie

Proiectul meu Țări și Cărți merge mai departe, dar ceva mai poticnit. Nu prea am mai avut chef de citit lunile astea, iar atunci când am citit, nu am mai avut chef de scris. ”În definitiv blogul nu este o obligație”, mi-am spus, răsuflând ușurată că da, așa e. Dar tot m-am simțit un pic vinovată pentru asta…

Pentru luna aprilie mi-a ”picat” Belarus. Belarus?! ”Nu știu niciun scriitor din Belarus”, m-am gândit eu, până când mi-am amintit de Svetlana Aleksievici. Svetlana a luat premiul Nobel pentru literatură în 2015, dar se știe că premianții Nobel sunt în general plicticoși, iar cea mai cunoscută carte a Svetlanei este una despre Al Doilea Război Mondial – Războiul nu are chip de femeie, încă un motiv de bucurie.

Cam în silă am cumpărat, totuși, cartea și am început s-o citesc. Mă așteptam să fie didactică și aridă, cu povești în care nu am cum să mă regăsesc, însă am avut o surpriză: cartea mi-a plăcut foarte mult! Poveștile acestor femei sunt adevărate, calde, umane și le-am citit pe nerăsuflate (ei, poate nu chiar pe nerăsuflate, dar pe aproape).

Omul se vede cel mai bine și se dezvăluie în război și, poate, în iubire. Până în adânc, straturile subcutanate. În fața morții toate ideile pălesc și se deschide veșnicia insondabilă, pentru care nimeni nu e pregătit.

Pentru cine nu știe, în Al Doilea Război Mondial rușii, confruntați cu o posibilă înfrângere în fața naziștilor care avansaseră rapid până la porțile Moscovei, s-au văzut nevoiți să își mobilizeze toate forțele, trimițând pe front inclusiv tinere femei. Vorbim mai degrabă de fete (16-18 ani), care nici nu apucaseră să trăiască. Unele dintre ele mințeau în privința vârstei ca să fie primite pe front, pentru că lumea trăia un sentiment teribil de rusesc în care toți voiau să își apere țara și sufereau dacă nu puteau face asta.

Aceste fete și femei au făcut de toate în război: au fost tanchiste și lunetiste, surori medicale și bucătărese, piloți, căpitani sau simpli soldați. Svetlana Aleksievici s-a întâlnit cu aceste foste ”soldățoaice” și le-a notat poveștile, încercând să ajungă la adevărul experiențelor lor, uneori cu mare greutate, alteori acestea de abia așteptând să vorbească, să fie ascultate și auzite, așa cum nimeni nu le ascultase până atunci.

Aleksievici a descoperit că războiul femeilor este cu totul diferit de cel al bărbaților, că ceea ce povesteau ele era altceva. Erau povești umane – nu despre mișcări tactice de pe front, ci despre mișcările sufletului în fața vieții și a morții. Și sunt câteva povești pe acolo care nu au cum să nu te emoționeze, cât de puțin.

Ceea ce trăiau ele era o experiență pe care omul nu o întâlnește zilnic și pentru care nu e niciodată pregătit: moartea. A fost o maturizare forțată și dură pentru niște copile care până nu demult fuseseră ”fetița mamei” și-și legau funde în păr. După război a fost și mai greu: s-au trezit că sunt vorbite de rău, pentru că luptaseră cu bărbații, le-a fost dificil să își amintească cum este să fii, din nou, femeie, sau ce înseamnă să duci o viață de civil.

Nu este o carte tristă. Este emoționantă, pentru că este despre viață și despre ciudățenia de a muri, iar acesta e un subiect etern valabil, care nu are legătură cu un război sau altul sau cu o generație sau alta. Are legătură doar cu noi.

Puteți citi pe blog despre călătoriile mele în Belarus.

* * *

Țări și Cărți este un joc literar inspirat de www.ayearofreadingtheworld.com, la care am adăugat un strop de hazard. Jocul constă în tragerea la sorți a unei țări pentru fiecare lună a anului, lună în care trebuie să citesc o carte scrisă de un autor din țara respectivă.

Pentru luna aprilie am tras la sorți Belarus și am ales cartea Războiul nu are chip de femeie, de Svetlana Aleksievici. Alte cărți scrise de scriitori din Belarus, care nu au trecut selecția: Down Among the Fishes – Natalka Babina.

După luna aprilie și Belarus, proiectul continuă cu celelalte țări trase la sorți:

  1. Ianuarie: Irlanda
  2. Februarie: Moldova
  3. Martie: Cipru
  4. Aprilie: Belarus
  5. Mai: Turcia
  6. Iunie: Ucraina
  7. Iulie: Slovacia
  8. August: Marea Britanie
  9. Septembrie: Albania
  10. Octombrie: Estonia
  11. Noiembrie: Franța
  12. Decembrie: Serbia

1 comentariu

zetraveler 27 mai 2017 - 8:04 PM

M-ai convins. Iubesc povestile rusesti.

Răspunde

Lasă un comentariu