Am petrecut trei săptămâni în China într-o vacanță pe cont propriu, singură, pe traseul Beijing – Xian – Chengdu – Yangshuo – Hong Kong – Taipei – Shanghai – Beijing, vacanță care a costat 2.000 de euro, aici intrând totul, de la bilete de avion, bilete de tren, cazare, viză, cumpărături și altele.
Dacă ai timp să vizitezi un singur loc în Shanghai, acela e The Bund, promenada de pe malul râului Huangpu. Avusesem deja porția mea de aglomerație prin China și credeam că le văzusem pe toate, dar încă nu vizitasem Shanghai.
Una din cele mai frumoase regiuni din China e cea de pe Valea Râului Li: e o zona cu peisaje carstice, spectaculoase, cu munți ca niște căpățâni care se ițesc de peste tot în jurul tău și un râu pe care te poți plimba cu barca. Inițial mă gândeam să îmi stabilesc baza în Guilin, capitala regiunii, dar mi-am dat seama că cel mai bine e să aleg unul din cele două orașe care sunt în centrul peisajelor: Yangshuo sau Xingping.
Din Xian până în Chengdu am făcut patru ore cu trenul rapid: mulți munți, multe tunele, trenul circulă cu 245 km / oră, dar nu prea îți dai seama de viteză, oricum nu e ca la Shinkansen (320 km / oră) 🙂 La gară am ridicat restul biletelor de tren pe care le cumpărasem online, aș fi putut face asta de prima dată, dar nu mi-am dat seama că le pot ridica pe toate o dată. Coadă lungă la ghișee, am pierdut o oră numai cu asta.
Armata de teracotă e unul din cele mai cunoscute obiective turistice din China și probabil cel mai turistic și aglomerat: situl e la câțiva kilometri în afara orașului Xian, iar în jurul lui s-a dezvoltat un întreg mini-oraș, cu străzi, zeci de restaurante, un teatru și numai Mao mai știe ce.
Xian e faimos pentru Armata de teracotă, dar nu e de ocolit nici în lipsa acesteia. Când construiesc ceva chinezii nu se joacă: orașul vechi din Xian e înconjurat de un zid de peste 13 km lungime, foarte bine păstrat, pe care te poți plimba cu bicicleta dacă nu vrei să îți rupi picioarele mergând pe jos.
Când vine vorba de Marele Zid Chinezesc, sunt mai multe porțiuni amenajate pentru turiști și care se pot vizita cu plecare din Beijing. Cele mai cunoscute sunt Badaling (cel mai apropiat loc de Beijing, dar și cel mai turistic și aglomerat), Mutianyu, Jinshanling și Simatai.
Visam să ajung în China de mai mulți ani, de pe vremea când aveam pe wishlist nu doar Marele Zid Chinezesc, dar și o croazieră pe Yangtze plus multe alte locuri în care, până la urmă, nu am mai ajuns. China e prea mare să o cuprinzi pe toată într-o vacanță, chiar și una de trei săptămâni, și, în afară de asta, întotdeauna e bine să mai lași 1-2 locuri nevizitate pentru data viitoare, căci nu se știe niciodată când vei mai ajunge acolo cu aceeași poftă de explorare ca prima dată.
În fiecare an îmi planific cel puțin o vacanță mai lungă într-o țară mai îndepărtată și (eventual, dar nu obligatoriu) exotică. Acum doi ani am fost în India, anul trecut m-am dus în Canada, iar anul ăsta a venit rândul Chinei.
China e una din țările pentru care îți trebuie viză, pe care trebuie să o obții de acasă. Nu există e-visa și nici nu poți lua viza la sosirea pe aeroport. Excepții: nu ai nevoie de viză pentru Hong Kong sau dacă tranzitezi (maxim 144 de ore) anumite orașe mari (link MAE).