Departe, departe, un castel se-arată: Frederiksborg din Hillerød

Suntem sclavii așteptărilor noastre. Ne construim un univers din iluzii și apoi muncim ca să potrivim realitatea cu ceea ce ne-am imaginat noi. Dacă l-am visat a fi urât, va fi mai degrabă urât. Dacă l-am visat a fi frumos, va fi mai degrabă frumos. Așteptările noastre trebuie să fie ale tuturor, îi vom învăța și pe alții să aibă așteptări similare, să viseze coșmaruri sau povești cu zâne, universuri banale sau lumi în care totul este posibil.

Suntem și sclavii obiceiurilor noastre și orice schimbare, oricât de mică, ne irită. Cei care ne recomandă, mecanic, să ieșim din zona noastră de confort, fac asta ancorați bine în zona lor de confort. Nu înțeleg că o schimbare, oricât de mică, a rutinei zilnice, precum un ceas uitat acasă, poate crea un mare disconfort personal.

O dimineață în care te așteptai și erai obișnuit să bei o cafea pe care, până la urmă, nu o mai bei îți distruge starea de bine pe care te pregăteai să o proclami. Cu cioburile așteptărilor și obiceiurilor în brațe te lupți să privești realitatea în față, dincolo de fumurile din propriul cap, și să îi vezi frumusețea, urâțenia sau banalitatea așa cum este ea, cum a fost dintotdeauna.

Cel mai greu este să privești. Cel mai greu este să fii.

Castelul Frederiksborg din Hillerød

Din Copenhaga, dacă vrei să faci o excursie de o zi și să vezi niște castele, îți iei (cel mai bine, dar nu obligatoriu) un abonament de o zi cu care poți călători nelimitat cu autobuzul, metroul, trenul sau „harbour bus” în zona metropolitană a Copenhagăi: costă 130 DKK și poți călători cu el până la Hillerød (Castelul Frederiksborg), Helsingør (Castelul Kronborg, a.k.a. „Castelul lui Hamlet”), Louisiana Museum of Modern Art (se coboară în gara Humlebæk) sau Roskilde, pentru Viking Ship Museum.

Într-o singură zi e cam greu să le vezi pe toate – eu m-am mulțumit să vizitez două castele (în Hillerød și Helsingør), cele două orașe găsindu-se aproape unul de altul. La întoarcerea din Helsingør trenul a oprit în Humlebæk pentru Louisiana Museum of Modern Art (e un semn mare în gară, nu îl puteți rata), dar pentru mine era cam târziu și nu mai aveam chef de încă o plimbare. Roskilde e într-o direcție opusă, nu l-am luat deloc în calcul.

Cum este Castelul Frederiksborg din Hillerød? Îngrijit, frumos, rece. Grădina se poate vizita gratuit (intrarea se face pe lângă castel), pentru interiorul castelului biletul costă 75 DKK. Din gara din Hillerød se poate ajunge la castel fie pe jos, în 10-15 minute, fie cu o bărcuță de la pontonul din oraș (cea din ultima fotografie).

Traversarea cu bărcuța costă 30 DKK, dacă aveți copii vor fi încântați – mă rog, eu nu am și mi-ar fi plăcut și mie, dar am aflat de barcă după ce am vizitat castelul și m-am oprit pe ponton să mănânc un sandviș și să hrănesc rațele și lebedele cu pui. Una dintre rațe a fost atât de curajoasă încât a venit la mine, cu tupeu, și mi-a mâncat jumătate de sandviș din mână, bașca m-a și ciupit că n-am fost destul de atentă când am hrănit-o. Mai avea puțin și-mi sărea în brațe, ceea ce nu m-ar fi deranjat deloc.

De abia atunci, după ce trecuse aproape jumătate de zi în care fusesem prost dispusă, m-am uitat încă o dată în jurul meu și m-am bucurat că pot să privesc atâtea lucruri frumoase, că pot să împart un sandviș cu niște păsări prostănace, că, mai presus de orice, eram, eram, eram…