Home DiverseCărți Casa Buddenbrook, cronica unei familii de demult

Casa Buddenbrook, cronica unei familii de demult

by Anca @ 1001 călătorii
684 views

Trec printr-o perioadă ”casnică”, în care mă dezlipesc cu greu de camera mea, nu îmi place să mă îndepărtez prea tare de parcul din cartier și renunț la călătorii și planuri de călătorie cu ușurință și fără regrete. Îmi tot propun să ies mai des din casă, dar lucrul ăsta nu prea îmi reușește deloc. Efortul de a mă deplasa prin spațiu din punctul A în punctul B – oriunde, chiar și prin București – mi se pare prea mare, prea fără rost, iar asta nu e neapărat un lucru bun. Mă consolez totuși cu gândul că e probabil doar o etapă care are rostul ei, și va rămâne timp suficient și pentru peregrinări, dacă voi avea chef de ele.

Dar până atunci citesc. Citesc carte după carte și nu mă mai satur de ele. Am citit despre Chile în Țara mea inventată, am citit despre timp și bozoni în Scurtă istorie a timpului, am citit despre București în Fraier de București. Am citit și Casa Buddenbrook, o carte pe care am privit-o la început cu scepticism, deși mi-au plăcut foarte mult Moarte la Veneția și Muntele vrăjit de același autor. Dar mă gândeam că eh, o carte despre o familie de burghezi, cât de interesant poate fi? Însă Thomas Mann ar fi putut scrie liniștit și despre gândacii de Colorado și tot ar fi ieșit o carte interesantă, cam așa e când ai talent (scuzați comparația, zic și eu așa).

Buddenbrook, o familie de comercianți bogați din Lübeck a căror stea pare să strălucească la mijlocul secolului 19, este surprinsă timp de câteva generații până la declinul și dispariția ei. Este vorba despre stingerea unei întregi clase sociale, dispariția vechilor familii deja îmbătrânite în pragul unui secol care avea să aducă mari transformări în Europa. Dar ce m-a pus pe gânduri, urmărind istoria membrilor acestei familii, e cât de rapid îți trece viața și ce ușor se pot transforma speranțele în dezamăgiri.

Ești tânăr, frumos, bogat, viața pare să-ți zâmbească din toate părțile și te trezești două divorțuri mai târziu că nici măcar fiica ta nu are mai mult noroc în viață, iar frații tăi se sting încet-încet. Îți faci o casă mare, cea mai făloasă din tot orașul, și apoi te plimbi trist prin încăperile vaste și nu înțelegi de ce te simți așa pustiu. Doar ai de toate, nu? Bani, o soție frumoasă, un copil mult dorit, un nume, o afacere… Și totuși, mai bine să vină moartea, să vină cât mai repede, să dormim, să nu ne mai gândim la nimic. Și iată că moartea vine și îi ia cu îndurare la pieptul ei pe tată și pe copil. Doar venerabilă bunică, stâlpul familiei, se uită cu invidie de pe patul de moarte la cei rămași în viață și vrea să trăiască, se luptă pentru fiecare suflare și nu vrea să plece, mai vrea să stea, mai vrea… dar nu se poate.

5 comentarii
0

5 comentarii

Larisa 19 mai 2015 - 5:09 pm

Interesanta! O pun si eu in lista :).
Multam!

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 19 mai 2015 - 5:36 pm

Sper sa-ti placa 🙂

Răspunde
roberts 20 mai 2015 - 10:41 am

pare interesanta. am tot ocolit-o, habar n-am de ce.

Răspunde
Cristina T. 24 martie 2019 - 11:07 pm

Mi-am notat cartea, dar recunosc ca gandul meu a ramas la partea despre anulat calatorii. Am citit si in alte articole ca mai faci asta si nu imi dau seama daca chiar te lasa inima sa le pierzi 😁 sau iti iei bilete la tarif rambursabil. M-at interesa cum gandesti in ambele cazuri. Multumesc!

Răspunde
Anca @ 1001 călătorii 25 martie 2019 - 7:18 am

Nu prea mă lasă inima să renunța la o călătorie, dar când s-a întâmplat a fost o decizie rațională. Am anulat vreo trei călătorii până acum, iar la două dintre ele am recuperat o parte din banii dați pe bilet. De regulă renunț la o călătorie din cauza banilor, de exemplu voiam să merg în Elveția în 2013, nu mi-am făcut o estimare de buget să văd cât mă costă și am renunțat la vacanță ca să pot avea bani pentru Japonia. Între timp am fost în Elveția anul trecut și am făcut traseul pe care îl gândisem în 2013. Alte două călătorii anulate au fost în Sardinia și în sud-estul Turciei. Pe aceasta din urmă chiar vreau să o fac, cumva am pierdut momentul propice atunci, că după ce am renunțat la călătorie au început și problemele în zonă: ISIS, turci versus kurzi. Acum pare mai safe să merg acolo, dar îmi cam lipsește timpul pentru câte locuri aș vrea să văd.

Răspunde

Leave a Comment

O să îți placă și: